Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 528 din 31 mai 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II alin. (3) din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 554 din 14 august 2007
Ion Predescu - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. II alin. (3) din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Bogdan Liviu Necula şi Mihaela Dora Necula în Dosarul nr. 28.293/2/2005 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilã.
La apelul nominal se prezintã partea Badea Taylor Dragoş Sorin, prin avocat Constantin Amzuţã, lipsind autorii excepţiei şi celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Apãrãtorul prezent susţine netemeinicia criticii de neconstituţionalitate, arãtând cã excepţia a fost ridicatã exclusiv în scopul tergiversãrii cauzei. Aşa fiind, solicitã Curţii sã dispunã aplicarea dispoziţiilor art. 723 din Codul de procedurã civilã şi sã-i oblige pe autorii excepţiei la plata cheltuielilor ocazionate de soluţionarea acesteia.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, invocând jurisprudenţa constantã în aceastã materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 15 martie 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 28.293/2/2005, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. II alin. (3) din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Bogdan Liviu Necula şi Mihaela Dora Necula.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii excepţiei susţin cã textele de lege criticate îngrãdesc dreptul pãrţilor la un recurs efectiv, întrucât calea de atac împotriva unei hotãrâri judecãtoreşti se soluţioneazã de instanţa care a pronunţat hotãrârea, iar nu de cãtre instanţa superioarã, aşa cum prevede Codul de procedurã civilã. Or, un proces echitabil este un proces bazat pe drept şi legalitate, caracterizat prin trei grade de jurisdicţie, care înseamnã instanţe distincte, constituite din judecãtori cu grade şi competenţã superioare, care sã asigure controlul legalitãţii hotãrârilor pronunţate. Distincţia constituţionalã între gradele de jurisdicţie este categoricã: nu numãrul de judecãtori din completul de judecatã constituie gradul jurisdicţional, ci calificarea acestora şi competenţa diferitã, potrivit legii privind organizarea judiciarã.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilã apreciazã excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã. Asigurarea accesului la justiţie prin formularea cãilor de atac prevãzute de lege nu implicã în mod necesar ideea unor instanţe de grad diferit, ci soluţionarea cauzei de cãtre alţi judecãtori, cerinţã care este asiguratã atâta timp cât calea de atac este judecatã de un alt complet.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciazã excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã, dispoziţiile <>art. II alin. (3) din Legea nr. 219/2005 respectând principiul egalitãţii în drepturi şi dreptul la un proces echitabil.
Avocatul Poporului aratã cã dispoziţiile legale criticate nu sunt de naturã a îngrãdi dreptul pãrţilor interesate de a apela la instanţele judecãtoreşti şi de a beneficia de toate garanţiile menite sã le asigure dreptul la un proces echitabil.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. II alin. (3) din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005, care are urmãtorul cuprins: "(3) Recursurile aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data intrãrii în vigoare a prezentei legi şi care, potrivit prezentei legi, sunt de competenţa curţilor de apel se trimit la curţile de apel."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor dispoziţii legale autorul excepţiei invocã încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 20 alin. (2) referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (2) referitoare la accesul liber la justiţie şi ale art. 126 alin. (3) privitoare la obligaţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a asigura interpretarea şi aplicarea unitarã a legii.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã asupra constituţionalitãţii textelor de lege criticate s-a mai pronunţat prin <>Decizia nr. 137 din 21 februarie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 229 din 14 martie 2006. Cu acel prilej a reţinut cã reglementarea criticatã a fost adoptatã de legiuitor în cadrul competenţei sale, astfel cum este determinatã prin dispoziţiile art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Constituţie potrivit cãrora "Competenţa instanţelor judecãtoreşti şi procedura de judecatã sunt prevãzute numai prin lege", iar "Împotriva hotãrârilor judecãtoreşti, pãrţile interesate şi Ministerul Public pot exercita cãile de atac, în condiţiile legii".
Potrivit <>art. II din Legea nr. 219/2005 , apelurile aflate pe rolul curţilor de apel la data intrãrii în vigoare a legii şi care, potrivit acesteia, sunt de competenţa tribunalului se trimit la tribunal, iar, în mod similar, recursurile aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data intrãrii în vigoare a legii şi care, potrivit acesteia, sunt de competenţa curţilor de apel, se trimit la curţile de apel. În toate aceste cazuri, trimiterea dosarelor la instanţele competente potrivit legii noi se face pe cale administrativã, fãrã a se mai pronunţa o hotãrâre de declinare a competenţei. Soluţia trimiterii pe cale administrativã a dosarelor s-a impus pentru a se evita pe cât posibil tergiversarea soluţionãrii cauzelor.
Chiar dacã, prin efectul aplicãrii imediate a noii reglementãri referitoare la competenţa materialã, aceeaşi instanţã urmeazã sã soluţioneze o cale de atac împotriva propriei sale hotãrâri, soluţia legislativã adoptatã nu relevã niciun fine de neconstituţionalitate. Astfel, dincolo de faptul cã ne aflãm în prezenţa unei reglementãri cu caracter tranzitoriu, soluţionarea aparţine unor complete cu o compunere diferitã, iar pãrţile beneficiazã de toate drepturile şi garanţiile procesuale menite sã le asigure dreptul la apãrare, dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea acestuia într-un termen rezonabil. Mai mult, noua soluţie legislativã nu instituie nicio discriminare şi, ca atare, nu contravine nici principiului egalitãţii de tratament între subiectele de drept.
Totodatã, dispoziţiile legale ce fac obiectul excepţiei nu aduc nicio atingere principiului imparţialitãţii instanţelor judecãtoreşti, în contextul dreptului la un proces echitabil prevãzut de art. 21 din Legea fundamentalã şi de art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. Judecarea recursului de cãtre aceeaşi instanţã care a soluţionat apelul, dar în complete diferite, nu constituie, în sine, o prezumţie a lipsei de imparţialitate a judecãtorilor care se pronunţã asupra recursului. Cele douã cãi de atac - apelul şi recursul - sunt guvernate de reguli procedurale distincte, menite sã asigure realizarea dreptului la un proces echitabil.
Raţiunile care au stat la baza adoptãrii soluţiei anterioare îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezent, astfel încât aceasta se impune a fi menţinutã.
În fine, în ceea ce priveşte cererea avocatului pãrţii prezente formulatã în şedinţa publicã, Curtea constatã cã instanţa de judecatã este singura în mãsurã a aprecia dacã excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã cu rea-credinţã, pentru a întârzia rezolvarea procesului.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. II alin. (3) din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Bogdan Liviu Necula şi Mihaela Dora Necula în Dosarul nr. 28.293/2/2005 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 31 mai 2007.
PREŞEDINTE,
ION PREDESCU
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
