Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 527 din 9 aprilie 2009  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor   art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 527 din 9 aprilie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 24 iunie 2009

Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Irina Moisescu în Dosarul nr. 10.893/3/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilã.
La apelul nominal se prezintã partea Clementa Croitoru, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza este în stare de judecatã. Partea prezentã solicitã respingerea excepţiei, arãtând cã scopul urmãrit de autorul acesteia a fost acela de a tergiversa cauza.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 24 noiembrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 10.893/3/2008, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Irina Moisescu.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia descrie desfãşurarea procesului în cadrul cãruia a formulat excepţia de neconstituţionalitate şi redã conţinutul textelor constituţionale cu care pretinde cã <>art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 ar intra în coliziune, fãrã a arãta în ce constã neconstituţionalitatea acestuia. În realitate, autorul este nemulţumit de faptul cã, neavând calitatea de persoanã îndreptãţitã la restituirea imobilului în naturã, întrucât deţine doar un drept de uzufruct asupra acestuia, nu are nici calitatea de a formula contestaţie împotriva deciziei prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate moştenitorilor fostului proprietar.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilã apreciazã excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã, arãtând cã textul de lege criticat stabileşte cadrul procesual în care poate fi atacatã dispoziţia de respingere a notificãrii de cãtre persoana care a formulat notificarea, terţele persoane având deschisã calea dreptului comun pentru atacarea în justiţie a unui act juridic.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, textele de lege criticate fiind în deplinã concordanţã cu prevederile constituţionale invocate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, care au urmãtorul conţinut: "Decizia sau, dupã caz, dispoziţia motivatã de respingere a notificãrii sau a cererii de restituire în naturã poate fi atacatã de persoana care se pretinde îndreptãţitã la secţia civilã a tribunalului în a cãrui circumscripţie se aflã sediul unitãţii deţinãtoare sau, dupã caz, al entitãţii învestite cu soluţionarea notificãrii, în termen de 30 de zile de la comunicare."
Autorul excepţiei susţine cã dispoziţiile de lege criticate încalcã prevederile constituţionale cuprinse în art. 1, 15, 16, 21, 44 şi 124.
Curtea constatã cã dispoziţiile <>Legii nr. 10/2001 au instituit o procedurã administrativã sui-generis, având ca obiect restituirea în naturã a imobilelor preluate în mod abuziv, cu sau fãrã titlu valabil, de cãtre stat sau de cãtre alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, indiferent de destinaţia lor, deţinute la data intrãrii în vigoare a legii de persoanele juridice prevãzute la art. 21 alin. (1). Regula instituitã de lege în aceastã materie o reprezintã restituirea în naturã a imobilelor, excepţia fiind despãgubirea prin echivalent în cazurile expres prevãzute de lege.
Declanşarea procedurii are loc pe calea unei notificãri adresate de cãtre persoana îndreptãţitã persoanei juridice deţinãtoare, iar dacã aceasta din urmã nu este cunoscutã, primãriei în a cãrei razã teritorialã se aflã imobilul sau instituţiei care a efectuat privatizarea, respectiv Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului, ministerul de resort sau autoritatea administraţiei publice locale, în cazul în care imobilul se aflã în patrimoniul unei societãţi comerciale privatizate cu respectarea dispoziţiilor legale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã <>art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 stabileşte dreptul persoanei care se pretinde îndreptãţitã la restituirea imobilului de a ataca, la secţia civilã a tribunalului competent, decizia sau, dupã caz, dispoziţia motivatã de respingere a notificãrii sau a cererii de restituire în naturã.
Argumentele prin care se tinde la motivarea excepţiei vizeazã nemulţumirea autorului cu privire la limitarea, prin dispoziţia criticatã, a categoriei persoanelor care au calitatea de a promova acţiunea în instanţã. Or, în condiţiile în care decizia sau, dupã caz, dispoziţia motivatã de respingere a notificãrii ori a cererii de restituire priveşte realizarea intereselor legitime ale persoanelor care se pretind îndreptãţite, în vederea recuperãrii bunurilor care le-au aparţinut şi care au fost preluate abuziv de stat, numai aceştia justificã un interes şi, implicit, calitate procesualã activã în declanşarea controlului judiciar de legalitate al respectivelor hotãrâri.
Aşa fiind, dispoziţiile <>art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 nu fac altceva decât sã reglementeze cadrul desfãşurãrii fazei judiciare a procedurii privind restituirea imobilelor care fac obiectul legii reparatorii. Curtea reţine cã lãrgirea acestui cadru procesual, sub aspectul persoanelor care pot avea calitate procesualã activã, echivaleazã cu o completare a legii pe calea controlului de constituţionalitate, operaţiune care excedeazã competenţei Curţii Constituţionale, care, potrivit <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunţã numai asupra problemelor de drept, fãrã a putea modifica sau completa prevederea legalã supusã controlului.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Irina Moisescu în Dosarul nr. 10.893/3/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 9 aprilie 2009.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu

-------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016