Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 524 din 11 octombrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 965 din 31 octombrie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Marinela Mincã - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Eugen Nicoarã în Dosarul nr. 5.187/2005 al Judecãtoriei Sectorului 3 Bucureşti.
La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent referã Curţii cã Eugen Nicoarã a depus la dosar concluzii scrise, prin care solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 615D/2005, având ca obiect aceeaşi excepţie, ridicatã de instanţa de judecatã, din oficiu, în Dosarul nr. 3.553/2005 al Judecãtoriei Sectorului 2 Bucureşti.
La apelul nominal lipseşte partea, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere cã excepţiile de neconstituţionalitate care fac obiectul dosarelor nr. 597D/2005 şi nr. 615D/2005 au conţinut identic, pune în discuţie, din oficiu, conexarea dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea, în temeiul <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 615D/2005 la Dosarul nr. 597D/2005, care a fost primul înregistrat.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind cã prevederile legale criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale şi nici celor din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, invocate ca fiind încãlcate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele:
Prin încheierile din 5 mai 2005 şi 4 mai 2005, pronunţate în dosarele nr. 5.187/2005 şi nr. 3.553/2005, Judecãtoria Sectorului 3 Bucureşti şi Judecãtoria Sectorului 2 Bucureşti au sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Eugen Nicoarã şi, respectiv, de instanţa de judecatã, din oficiu, în dosarele menţionate.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã dispoziţiile art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã sunt neconstituţionale "în mãsura în care nici o persoanã nu poate accede la justiţie decât dupã respingerea unei plângeri prin rezoluţie datã de procuror", întrucât, în condiţiile în care "procurorul nu dã o astfel de rezoluţie nici dupã ani de zile, ar însemna ca orice persoanã sã nu mai ajungã în faţa justiţiei niciodatã, ori sã ajungã dupã o perioadã îndelungatã de timp".
În plus, Judecãtoria Sectorului 2 Bucureşti, care a invocat din oficiu excepţia de neconstituţionalitate, având în vedere practica neunitarã existentã la nivelul acestei instanţe în ceea ce priveşte interpretarea sintagmei "orice alte persoane ale cãror interese legitime sunt vãtãmate", cuprinsã în textul de lege criticat, susţine cã art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã este neconstituţional în mãsura în care se interpreteazã în sensul cã persoanele faţã de care s-a aplicat amenda administrativã potrivit dispoziţiilor art. 11 pct. 1 lit. b) raportat la art. 10 lit. b^1) din Codul de procedurã penalã nu au dreptul de a ataca soluţia datã de procuror. În opinia instanţei, aceastã sintagmã vizeazã inclusiv persoanele faţã de care s-a dispus scoaterea de sub urmãrire penalã şi cãrora li s-au aplicat sancţiuni administrative, apreciindu-se cã "admiterea unei soluţii contrare ar echivala [...] cu o încãlcare flagrantã a principiului liberului acces la justiţie, [...] garantat atât de dispoziţiile art. 6 alin. 2 din Codul de procedurã penalã, cât şi de art. 6 şi 13 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale".
Judecãtoria Sectorului 3 Bucureşti apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Se aratã cã formularea plângerii în temeiul art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã nu este condiţionatã de comunicarea soluţiei date de prim-procuror cu privire la soluţionarea plângerii împotriva soluţiei de netrimitere în judecatã, câtã vreme, potrivit alin. 2 al art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, în cazul în care prim-procurorul parchetului nu a soluţionat plângerea în termenul de 20 de zile prevãzut de art. 277 din Codul de procedurã penalã, termenul pentru introducerea acţiunii la instanţa de judecatã curge de la expirarea celor 20 de zile.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul, referindu-se la critica dispoziţiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã în raport de prevederile art. 21 din Constituţie, considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Se aratã cã, pentru a garanta persoanei lezate accesul liber la justiţie într-un termen rezonabil, prin dispoziţiile art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedurã penalã s-a stabilit în mod expres dreptul persoanei respective de a formula plângere direct la instanţa de judecatã în cazul în care procurorul ierarhic superior avea obligaţia de a soluţiona plângerea sa. Ca urmare, atât în cazul în care procurorul ierarhic superior nu soluţioneazã plângerea, cât şi în situaţia în care tergiverseazã soluţionarea acesteia peste termenul legal prevãzut de art. 277 din Codul de procedurã penalã, la expirarea acestui termen se naşte dreptul persoanei lezate de a se adresa direct cu plângere la instanţa de judecatã, accesul sãu liber la justiţie fiind asigurat prin dispoziţiile art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedurã penalã.
În ceea ce priveşte criticile vizând interpretarea sintagmei "orice alte persoane ale cãror interese legitime sunt vãtãmate", formulate de Judecãtoria Sectorului 2 Bucureşti, din oficiu, Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilã, întrucât aceasta "se întemeiazã în exclusivitate, pe de o parte, pe existenţa unei practici neunitare la nivelul completelor de judecatã de la o instanţã judecãtoreascã [...], iar, pe de altã parte, pe existenţa unei carenţe legislative", în sensul cã "nu se prevede soluţia ce ar trebui pronunţatã în situaţia în care o astfel de plângere ar fi admisibilã şi, totodatã, întemeiatã". Or, "împrejurarea cã, în practica instanţei judecãtoreşti, s-au pronunţat soluţii contradictorii pe acest aspect [...] nu poate face obiectul controlului de constituţionalitate, întrucât nici Constituţia, nici <>Legea nr. 47/1992 [...] nu recunoaşte Curţii Constituţionale o astfel de competenţã".
Avocatul Poporului apreciazã cã textul legal ce face obiectul excepţiei de neconstituţionalitate este deopotrivã aplicabil tuturor persoanelor aflate în ipoteza acestuia, fãrã privilegii sau discriminãri în raport de criteriile egalitãţii în drepturi stabilite de art. 4 alin. (2) din Constituţie, şi, de asemenea, nu încalcã liberul acces la justiţie, ci, dimpotrivã, asigurã realizarea acestui drept în acord cu prevederile art. 21 din Legea fundamentalã şi cu cele ale art. 6 şi 13 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
În ceea ce priveşte criticile formulate de Judecãtoria Sectorului 2 Bucureşti, din oficiu, se apreciazã cã acestea "vizeazã extinderea prevederilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã şi la alte situaţii neprevãzute de acestea, şi anume posibilitatea atacãrii, pe calea plângerii la instanţele judecãtoreşti, şi a altor acte sau mãsuri ale procurorului. Acceptarea unor astfel de critici ar echivala cu transformarea instanţei de contencios constituţional într-un legislator pozitiv, ceea ce ar contraveni art. 61 din Constituţie, potrivit cãruia Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţãrii."
În concluzie, Avocatul Poporului, fãcând referire şi la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, potrivit cãrora, "Dupã respingerea plângerii fãcute conform art. 275-278 împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmãririi penale sau a ordonanţei ori, dupã caz, a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmãrire penalã sau de încetare a urmãririi penale, date de procuror, persoana vãtãmatã, precum şi orice alte persoane ale cãror interese legitime sunt vãtãmate pot face plângere în termen de 20 de zile de la data comunicãrii de cãtre procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 şi 278, la instanţa cãreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa sã judece cauza în primã instanţã".
Prevederile constituţionale pretins încãlcate sunt cele cuprinse în art. 16 alin. (1), privind egalitatea în drepturi, în art. 20, referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, şi în art. 21, care consacrã accesul liber la justiţie. Se invocã, de asemenea, încãlcarea art. 6 paragraful 1 şi art. 13 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, care reglementeazã dreptul la un proces echitabil, respectiv dreptul la un recurs efectiv în faţa unei instanţe naţionale.
Examinând excepţia invocatã, Curtea constatã cã aceasta este neîntemeiatã şi urmeazã sã fie respinsã pentru urmãtoarele considerente:
I. O primã criticã de neconstituţionalitate constã în susţinerea cã prin dispoziţiile art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã sunt încãlcate prevederile art. 21 din Constituţie "în mãsura în care nici o persoanã nu poate accede la justiţie decât dupã respingerea unei plângeri prin rezoluţie datã de procuror", întrucât, în ipoteza în care procurorul întârzie soluţionarea ori nu soluţioneazã plângerea cu care a fost sesizat, nu se mai poate realiza liberul acces la justiţie sau acesta se poate realiza cu mare întârziere.
Contrar acestei susţineri, Curtea reţine cã art. 278^1 din Codul de procedurã penalã reprezintã un rãspuns la necesitatea consacrãrii legale exprese a dreptului persoanei de a se adresa instanţei de judecatã competente atunci când este nemulţumitã de soluţia datã plângerii sale contra actelor procurorului, aşadar o concretizare a dispoziţiilor constituţionale privind dreptul de acces liber la justiţie. În vederea garantãrii dreptului la un proces echitabil, soluţionat într-un termen rezonabil, legiuitorul a prevãzut în mod expres, în cuprinsul art. 278^1 din Codul de procedurã penalã, dreptul persoanei vãtãmate de a formula plângere direct la instanţa de judecatã în cazul în care procurorul nu se conformeazã prevederilor art. 277 din Codul de procedurã penalã, potrivit cãrora "procurorul este obligat sã rezolve plângerea în termen de cel mult 20 de zile de la primire şi sã comunice de îndatã persoanei care a fãcut plângerea modul în care a fost rezolvatã". Astfel, în conformitate cu art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedurã penalã, "în cazul în care prim-procurorul parchetului sau, dupã caz, procurorul general al parchetului de pe lângã curtea de apel, procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justiţie ori procurorul ierarhic superior nu a soluţionat plângerea în termenul de 20 de zile prevãzut în art. 277, termenul de 20 de zile prevãzut în alin. 1 curge de la data expirãrii termenului de 20 de zile". Aşa fiind, este neîntemeiatã critica potrivit cãreia eventuala nesoluţionare a plângerii de cãtre procuror sau soluţionarea cu întârziere a acesteia ar avea drept consecinţã împiedicarea accesului la justiţie, câtã vreme termenul de formulare a plângerii la instanţã curge, în ipotezele arãtate, de la data expirãrii termenului legal de soluţionare a acesteia de cãtre procuror.
II. În ceea ce priveşte criticile fundamentate pe existenţa unei practici neunitare la nivelul Judecãtoriei Sectorului 2 Bucureşti sub aspectul interpretãrii sintagmei "orice alte persoane ale cãror interese legitime sunt vãtãmate", Curtea constatã cã, potrivit dispoziţiilor <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , aceasta "se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã [...]". Aşadar, solicitarea de interpretare a prevederilor legale criticate nu intrã în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale.
De altfel, Curtea Constituţionalã s-a mai pronunţat în jurisprudenţa sa asupra constituţionalitãţii art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã. În acest sens sunt, de exemplu, <>Decizia nr. 452 din 28 octombrie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.043 din 11 noiembrie 2004, şi <>Decizia nr. 27 din 25 ianuarie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 22 februarie 2005. Cu acele prilejuri, respingând excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, Curtea a reţinut cã dispoziţiile alin. 1 al art. 278^1 din Codul de procedurã penalã, care reglementeazã tocmai posibilitatea formulãrii plângerii la instanţa de judecatã împotriva actelor prin care procurorul soluţioneazã cauza penalã fãrã ca aceasta sã mai ajungã în faţa instanţei, asigurã exercitarea dreptului de acces la justiţie în concordanţã cu dispoziţiile art. 21 din Legea fundamentalã, respectiv cu cele ale art. 6 paragraful 1 şi art. 13 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. Au deschisã calea accesului la justiţie, prin posibilitatea de a formula plângere la instanţele judecãtoreşti în temeiul art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, atât "persoana vãtãmatã", cât şi "orice alte persoane ale cãror interese legitime sunt vãtãmate". Aşadar, textul de lege criticat este deopotrivã aplicabil tuturor persoanelor care se aflã în ipoteza acestuia, fãrã privilegii sau discriminãri în raport de criteriile egalitãţii în drepturi stabilite de art. 4 alin. (2) din Legea fundamentalã, astfel încât nu poate fi reţinutã pretinsa încãlcare a principiului egalitãţii în drepturi, prevãzut de dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie.
Întrucât nu au intervenit elemente noi de naturã a determina schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia pronunţatã în deciziile menţionate, cât şi considerentele care au fundamentat-o sunt valabile şi în prezenta cauzã.
Pentru considerentele arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Eugen Nicoarã în Dosarul nr. 5.187/2005 al Judecãtoriei Sectorului 3 Bucureşti şi de instanţa de judecatã, din oficiu, în Dosarul nr. 3.553/2005 al Judecãtoriei Sectorului 2 Bucureşti.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 11 octombrie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
