Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 52 din 27 ianuarie 2005  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 395 alin. 1, art. 394 alin. 1 lit. b), c) si d) si ale art. 398 alin. 2 lit. a) din Codul de procedura penala    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 52 din 27 ianuarie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 395 alin. 1, art. 394 alin. 1 lit. b), c) si d) si ale art. 398 alin. 2 lit. a) din Codul de procedura penala

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 145 din 17 februarie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 395 alin. 1, art. 394 alin. 1 lit. b), c) şi d) şi ale art. 398 alin. 2 lit. a) din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Anca Irina" - S.A. din Mangalia - Staţiunea Venus în Dosarul nr. 1.776/2003 al Judecãtoriei Vãlenii de Munte.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publicã din 18 ianuarie 2005, fiind consemnate în încheierea din acea datã, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea succesiv la 25, 26 şi 27 ianuarie 2005.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 20 mai 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 1.776/2003, Judecãtoria Vãlenii de Munte a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 395 alin. 1, art. 394 alin. 1 lit. b), c) şi d) şi ale art. 398 alin. 2 lit. a) din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Anca Irina" - S.A. din Mangalia - Staţiunea Venus, în calitate de revizuientã - parte responsabilã civilmente în dosarul menţionat.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã dispoziţiile legale criticate contravin dispoziţiilor art. 21 din Constituţie, privind accesul liber la justiţie, precum şi dispoziţiilor art. 24 din Legea fundamentalã, referitoare la dreptul la apãrare. Se considerã cã prevederile alin. 2 lit. a) ale art. 398 din Codul de procedurã penalã îi priveazã pe revizuienţi de dreptul de a se apãra prin aplicarea dispoziţiilor art. 395 din acelaşi cod, referitoare la dovedirea unor cazuri de revizuire. Astfel, potrivit acestui din urmã text de lege, situaţiile care constituie cazurile de revizuire prevãzute în art. 394 lit. b), c) şi d) din Codul de procedurã penalã se dovedesc numai prin hotãrâre judecãtoreascã, dacã prin aceasta s-a dispus asupra fondului cauzei. Cum însã în speţã "raportul de expertizã întocmit la judecata în fond nu a fost anulat printr-o hotãrâre judecãtoreascã definitivã şi nici expertul nu a fost condamnat printr-o astfel de hotãrâre judecãtoreascã, instanţa de judecatã a fost ţinutã de aplicarea prevederilor art. 395 din Codul de procedurã penalã care menţioneazã expres modalitatea de dovedire a cererii de revizuire, neputând încuviinţa proba cu o nouã expertizã contabilã", ceea ce, în opinia autoarei excepţiei, împiedicã nu numai accesul la justiţie, dar impieteazã şi asupra dreptului la apãrare al revizuientului.
Judecãtoria Vãlenii de Munte apreciazã ca fiind constituţionale textele de lege criticate, deoarece revizuienţii nu sunt lipsiţi de dreptul la apãrare şi nu le este îngrãdit liberul acces la justiţie.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât dispoziţiile de lege criticate sunt în concordanţã cu prevederile art. 126 alin. (1) din Constituţie, potrivit cãrora justiţia se realizeazã prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecãtoreşti stabilite de lege, precum şi cu cele ale alin. (2) al aceluiaşi articol, potrivit cãrora competenţa instanţelor judecãtoreşti şi procedura de judecatã se stabilesc numai prin lege. Astfel, urmãrirea şi judecarea faptelor care constituie infracţiuni, precum şi aplicarea pedepselor ori a mãsurilor prevãzute de lege se fac în cadrul procesului penal cu respectarea strictã a principiului legalitãţii, potrivit prevederilor art. 2 din Codul de procedurã penalã, şi numai prin intermediul organelor judiciare prevãzute de lege, în acord cu dispoziţiile constituţionale menţionate anterior. Totodatã, potrivit dispoziţiilor alin. 2 al art. 395 din Codul de procedurã penalã, în situaţia în care organele judiciare nu au putut examina fondul cauzei, situaţiile menţionate la alin. (1) al art. 395 se constatã în procedura de revizuire.
Avocatul Poporului considerã cã excepţia este nefondatã, deoarece textele de lege criticate nu opresc în realitate pãrţile interesate de a apela la instanţele judecãtoreşti şi de a se prevala de toate garanţiile procesuale. Faptul cã legea enumerã limitativ cazurile de revizuire şi instituie termenul de exercitare a acestei cãi extraordinare de atac nu îngrãdeşte accesul liber la justiţie. Totodatã, dispoziţiile art. 395 alin. 1, art. 394 alin. 1 lit. b), c) şi d) şi ale art. 398 alin. 2 lit. a) din Codul de procedurã penalã sunt conforme şi cu prevederile art. 129 şi art. 126 alin. (2) din Constituţie, întrucât nu împiedicã pãrţile sã exercite cãile de atac împotriva hotãrârilor judecãtoreşti, în condiţiile legii, iar competenţa instanţelor judecãtoreşti şi procedura de judecatã sunt stabilite de legiuitor, care poate prevedea reguli deosebite, asigurând în acelaşi timp pãrţilor posibilitatea de a ajunge în faţa instanţelor judecãtoreşti. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a prevederilor art. 395 alin. 1, art. 394 alin. 1 lit. b), c) şi d) şi ale art. 398 alin. 2 lit. a) faţã de dispoziţiile art. 24 din Constituţie, Avocatul Poporului aratã cã nici aceasta nu poate fi reţinutã, deoarece nu se încalcã dreptul pãrţilor de a fi asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu, în tot cursul procesului.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2) şi ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 395 alin. 1, art. 394 alin. 1 lit. b), c) şi d) şi ale art. 398 alin. 2 lit. a) din Codul de procedurã penalã, care au urmãtorul conţinut:
- Art. 395 alin. 1: "Situaţiile care constituie cazurile de revizuire prevãzute în art. 394 lit. b), c) şi d) se dovedesc prin hotãrâre judecãtoreascã sau prin ordonanţa procurorului, dacã prin acestea s-a dispus asupra fondului cauzei.";
- Art. 394 alin. 1 lit. b), c) şi d): "Revizuirea poate fi cerutã când: [...]
b) un martor, un expert sau un interpret a sãvârşit infracţiunea de mãrturie mincinoasã în cauza a cãrei revizuire se cere;
c) un înscris care a servit ca temei al hotãrârii a cãrei revizuire se cere a fost declarat fals;
d) un membru al completului de judecatã, procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penalã a comis o infracţiune în legãturã cu cauza a cãrei revizuire se cere;";
- Art. 398 alin. 2 lit. a): "Cererea de revizuire în defavoarea condamnatului, a celui achitat sau a celui faţã de care s-a încetat procesul penal, se poate face în termen de un an, care curge: a) în cazul prevãzut în art. 394 lit. a), precum şi în cazurile prevãzute la lit. b), c) şi d) când nu sunt constatate prin hotãrâre definitivã, de la data când faptele sau împrejurãrile au fost cunoscute de persoana care face cererea;".
Autoarea excepţiei considerã cã aceste dispoziţii legale sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 21, referitoare la accesul liber la justiţie, precum şi celor ale art. 24 privind dreptul la apãrare.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã aceasta este neîntemeiatã, pentru considerentele ce urmeazã:
Revizuirea este mijlocul procesual prin folosirea cãruia sunt înlãturate erorile judiciare cuprinse în hotãrârile penale definitive. Prin finalitatea sa proprie, revizuirea asigurã înlãturarea din sfera ordinii de drept a acelor hotãrâri penale definitive care, prin erorile judiciare pe care le conţin, aduc gravã atingere ordinii de drept normative şi principiilor fundamentale de politicã procesualã înscrise în art. 1 din Codul de procedurã penalã, potrivit cãruia "orice persoanã care a sãvârşit o infracţiune sã fie pedepsitã potrivit vinovãţiei sale şi nici o persoanã nevinovatã sã nu fie trasã la rãspundere penalã."
Ca la orice cale de atac extraordinarã, obiectul revizuirii nu poate fi decât o hotãrâre penalã definitivã. Cererea de revizuire are în vedere situaţia în care, dupã rãmânerea definitivã a hotãrârii, s-au descoperit fapte sau împrejurãri necunoscute de instanţã. În consecinţã, faptele probatorii trebuie sã fie noi, iar nu mijloace de probã a unor fapte şi împrejurãri cunoscute de instanţã la soluţionarea cauzei (în speţã, expertiza efectuatã cu ocazia judecãţii în fond a cauzei).
Este de observat cã pãrţile au posibilitatea legalã de a folosi cãile procedurale la momentul soluţionãrii fondului cauzei penale, când se pot prevala de nelegalitatea expertizei sau de abuzurile sãvârşite de expert, putând sã cearã fie condamnarea expertului, fie constatarea nulitãţii expertizei. Or, în lipsa unor fapte sau împrejurãri noi care sã nu fi fost cunoscute de instanţã la momentul judecãrii fondului şi care sã fi fost de naturã a dovedi netemeinicia hotãrârilor pronunţate (sãvârşirea infracţiunii de mãrturie mincinoasã de cãtre expert sau declararea ca fals a raportului de expertizã), cererea de "noi probatorii" nu îşi gãseşte justificare, ca de altfel nici susţinerea neconstituţionalitãţii dispoziţiilor art. 395 alin. 1, art. 394 alin. 1 lit. b), c) şi d) şi art. 398 alin. 2 lit. a) din Codul de procedurã penalã în raport de art. 21 şi 24 din Legea fundamentalã.
Curtea nu poate reţine nici critica de neconstituţionalitate referitoare la încãlcarea accesului liber la justiţie prevãzut de art. 21 din Constituţie, deoarece prin prevederile art. 395 alin. 1, art. 394 alin. 1 lit. b), c) şi d) şi art. 398 alin. 2 lit. a) din Codul de procedurã penalã nu este îngrãditã exercitarea acestui drept, ci, dimpotrivã, se asigurã exercitarea lui în condiţiile legii. De altfel, în cauzã, dreptul autoarei excepţiei privind accesul liber la justiţie a şi fost exercitat prin introducerea cererii de revizuire care a generat litigiul în cadrul cãruia a fost ridicatã excepţia de neconstituţionalitate.
Totodatã, prevederile criticate nu contravin nici dispoziţiilor nr. 24 din Constituţie, care consfinţesc dreptul la apãrare. Astfel, potrivit art. 405 din Codul de procedurã penalã, "Rejudecarea cauzei dupã admiterea în principiu a cererii de revizuire se face potrivit regulilor de procedurã privind judecarea în primã instanţã". Prin urmare, procedura de judecatã a cererii de revizuire asigurã inclusiv dreptul la apãrare al pãrţilor pe tot parcursul judecãrii ei.

Pentru considerentele arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 395 alin. 1, art. 394 alin. 1 lit. b), c) şi d) şi ale art. 398 alin. 2 lit. a) din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Anca Irina" - S.A. din Mangalia - Staţiunea Venus în Dosarul nr. 1.776/2003 al Judecãtoriei Vãlenii de Munte.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 27 ianuarie 2005.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Florentina Geangu
------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016