Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 518 din 31 mai 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, art. 9 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, precum si a dispozitiilor art. 36 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 15 august 2007
Ion Predescu - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 40 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecãtorilor şi procurorilor, <>art. 9 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, precum şi a dispoziţiilor <>art. 36 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepţie ridicatã de Rodica Arhip în Dosarul nr. 2.961/44/2006 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se prezintã autoarea excepţiei, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate susţine admiterea acesteia, arãtând cã sintagma "instanţã de judecatã" asociatã Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi caracterul irevocabil al hotãrârilor pronunţate de acesta încalcã în mod nepermis accesul liber la justiţie al magistratului nemulţumit de soluţia adoptatã cu privire la cariera sa. Procedura desfãşuratã în faţa Consiliului Superior al Magistraturii, în calitate de organ cu atribuţii administrativ-jurisdicţionale, ar trebui sã fie una prealabilã şi facultativã, care sã nu impieteze asupra dreptului magistratului de a contesta la instanţa de drept comun hotãrârea pronunţatã de o astfel de autoritate. Aşa fiind, dispoziţiile legale criticate îngrãdesc accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, arãtând cã prevederile criticate îşi au fundamentul în dispoziţiile constituţionale ale art. 133 alin. (7).
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 14 decembrie 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 2.961/44/2006, Curtea de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 40 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecãtorilor şi procurorilor, <>art. 9 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, precum şi a dispoziţiilor <>art. 36 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepţie ridicatã de Rodica Arhip.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul aratã cã dispoziţiile criticate prevãd cã acelaşi organ, Consiliul Superior al Magistraturii - Secţia pentru judecãtori, care s-a pronunţat cu privire la contestaţia formulatã împotriva calificativului anual acordat prin raportul de evaluare a activitãţii profesionale a judecãtorului, face parte din Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, organ competent sã soluţioneze contestaţiile formulate de judecãtori şi procurori împotriva hotãrârilor pronunţate de secţiile Consiliului. Or, în aceastã situaţie, contestatorul suferã o îngrãdire a dreptului de a se adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor sale, fiind privat de garanţia unui proces echitabil oferitã de un tribunal imparţial şi independent. Mai mult, întrucât textele de lege criticate exclud competenţa instanţelor judecãtoreşti de a soluţiona contestaţiile formulate împotriva hotãrârilor pronunţate de secţiile Consiliului, autorul excepţiei apreciazã cã este încãlcat, pe aceastã cale, şi principiul egalitãţii în drepturi a cetãţenilor. Astfel, se creeazã o diferenţã de tratament nejustificatã între magistraţii care contestã calificativele anuale şi cei care contestã hotãrârile privind sancţiunile aplicate în materie disciplinarã, care se pot adresa instanţei judecãtoreşti de drept comun, deşi în ambele cazuri este în discuţie aceeaşi problemã, cariera profesionalã a magistratului.
Curtea de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciazã cã dispoziţiile <>art. 40 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 , ale <>art. 9 din Legea nr. 304/2004 , precum şi ale <>art. 36 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 sunt neconstituţionale, contravenind prevederilor art. 16, 21 şi 125 din Legea fundamentalã, întrucât împiedicã contestarea în faţa instanţelor de drept comun a unor hotãrâri ale Consiliului Superior al Magistraturii privitoare la cariera judecãtorilor.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul considerã cã dispoziţiile criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate de autorul excepţiei, legea stabilind expres cã sunt definitive şi irevocabile numai hotãrârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca instanţã de judecatã, celelalte hotãrâri putând fi atacate la instanţa de judecatã. Aceastã interpretare a fost reţinutã şi în <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 433/2004 .
Avocatul Poporului aratã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, textele de lege criticate fiind în deplinã concordanţã cu dispoziţiile constituţionale invocate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 40 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecãtorilor şi procurorilor, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, potrivit cãrora "Hotãrârile secţiilor pot fi atacate la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii. Hotãrârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca instanţã de judecatã, sunt definitive şi irevocabile", <>art. 9 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, care prevede cã "Plenul Consiliului Superior al Magistraturii funcţioneazã ca instanţã de judecatã pentru soluţionarea contestaţiilor formulate de judecãtori şi procurori împotriva hotãrârilor pronunţate de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepţia celor date în materie disciplinarã", precum şi dispoziţiile <>art. 36 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, conform cãrora "Plenul Consiliului Superior al Magistraturii soluţioneazã contestaţiile formulate de judecãtori şi procurori împotriva hotãrârilor pronunţate de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepţia celor date în materie disciplinarã."
Autorul excepţiei susţine cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile constituţionale ale art. 16 care consacrã egalitatea în drepturi a cetãţenilor, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, precum şi ale art. 125 referitoare la statutul judecãtorilor.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã, aşa cum a statuat prin <>Decizia nr. 433/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.267 din 29 decembrie 2004, prin calificarea hotãrârilor Consiliului Superior al Magistraturii ca fiind definitive şi irevocabile, art. 133 alin. (7) din Constituţie "are în vedere hotãrârile cu caracter jurisdicţional care, numai acestea, pot avea, prin natura lor, însuşirea de a fi "definitive şi irevocabile", iar nu şi alte hotãrâri, cu caracter administrativ, emise de Consiliul Superior al Magistraturii". Asemenea hotãrâri sunt cele pronunţate de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii în conformitate cu prevederile <>art. 36 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 , "ca instanţã de judecatã, având în competenţã soluţionarea contestaţiilor formulate de magistraţi împotriva hotãrârilor pronunţate de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii".
Alte hotãrâri, cum sunt cele prevãzute de <>art. 36 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 , prin care Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dispune mãsuri privind cariera magistraţilor, nu intrã sub incidenţa prevederilor art. 133 alin. (7) din Constituţia României, întrucât, nefiind hotãrâri cu caracter jurisdicţional, nu pot fi "definitive şi irevocabile". Aceste hotãrâri sunt prin natura lor acte juridice cu caracter administrativ, supuse controlului judecãtoresc.
În ceea ce priveşte accesul liber la justiţie şi, implicit, dreptul la un proces echitabil, Curtea admite, în acord cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, cã dreptul la un tribunal nu este absolut şi este compatibil cu limitãri implicite, statele contractante dispunând, în aceastã materie, de o anumitã marjã de apreciere (cauza "Le Compte, Van Leuven şi DeMeyere contra Belgiei", 1981 sau cauza "Garcia Manibardo contra Spaniei", 2000). Însã garantarea unui proces echitabil, aşa cum prevede art. 6 paragraful 1 al Convenţiei pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, implicã în mod necesar ca: tribunalul sã fie stabilit de lege, independent şi imparţial. Cât priveşte prima cerinţã, şi anume ca organul de jurisdicţie sã fie organizat în conformitate cu voinţa legiuitorului, Curtea constatã cã Plenul Consiliului Superior al Magistraturii funcţioneazã ca instanţã de judecatã în temeiul legii, dispoziţiile legale criticate respectând exigenţa menţionatã nu numai sub aspectul existenţei înseşi a tribunalului, ci şi sub aspectul compoziţiei formaţiunii învestite cu judecarea litigiului. A doua şi a treia condiţie impuse tribunalului în vederea garantãrii procesului echitabil sunt cele referitoare la independenţa şi imparţialitatea organului de jurisdicţie. Or, potrivit art. 133 alin. (1) din Constituţie, "Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei", în realizarea acestei competenţe consacrate prin Legea fundamentalã, el îndeplinind atribuţiile stabilite prin lege. Factorii ce asigurã independenţa şi imparţialitatea acestui organ de jurisdicţie îi constituie modul de desemnare a membrilor sãi, durata mandatului şi inamovibilitatea membrilor în cursul mandatului, precum şi existenţa unei protecţii adecvate împotriva presiunilor exterioare.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 40 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecãtorilor şi procurorilor, <>art. 9 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, precum şi a dispoziţiilor <>art. 36 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepţie ridicatã de Rodica Arhip în Dosarul nr. 2.961/44/2006 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 31 mai 2007.
PREŞEDINTE,
ION PREDESCU
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
