Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 512 din 8 mai 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 alin. (5) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 13 iunie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 3 alin. (5) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale <>Legii nr. 169/1997 , excepţie ridicatã de Societatea Comercialã Letea - S.A. din Bacãu în Dosarul nr. 259/326/2006 al Tribunalului Harghita - Secţia civilã.
La apelul nominal se prezintã autorul excepţiei, prin avocatul Julia Zorkoczy, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Avocatul prezent susţine admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, depunând la dosar note scrise în acest sens.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 4 decembrie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 259/326/2006, Tribunalul Harghita - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 3 alin. (5) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale <>Legii nr. 169/1997 , excepţie ridicatã de Societatea Comercialã Letea - S.A. din Bacãu.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât prin proprietar deposedat se înţelege persoana titularã a dreptului de proprietate în momentul deposedãrii, fãrã a se face distincţie între persoana fizicã şi persoana juridicã. Or, o asemenea formulare este de naturã a crea un dezechilibru între cele douã categorii de persoane, sub aspectul interpretãrii şi aplicãrii legii, deoarece, în ceea ce priveşte persoanele juridice, textul de lege poate fi interpretat limitativ, în sensul cã dreptul la restituirea proprietãţii asupra terenurilor agricole şi forestiere aparţine doar formelor asociative prevãzute la <>art. 26 din Legea nr. 1/2000 . Aşa fiind, dispoziţiile <>art. 3 alin. (5) din Legea nr. 1/2000 contravin art. 44 alin. (1) şi (2) privind garantarea dreptului de proprietate privatã şi art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi din Constituţie, precum şi art. 1 paragraful 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Tribunalul Harghita - Secţia civilã apreciazã excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã, arãtând cã dispoziţiile criticate nu fac distincţie între cele douã categorii de proprietari, persoane fizice şi persoane juridice, ambele putând avea calitatea de proprietari deposedaţi, în condiţiile legii.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul considerã cã statul român şi-a îndeplinit obligaţia de a asigura celor care şi-au "pierdut" proprietatea posibilitatea de a o recupera, prin exercitarea efectivã a dreptului la reconstituire, acordat deopotrivã persoanelor fizice şi persoanelor juridice, care aveau calitatea de proprietari la momentul deposedãrii.
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, textele de lege criticate fiind în deplinã concordanţã cu prevederile constituţionale invocate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintã dispoziţiile <>art. 3 alin. (5) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale <>Legii nr. 169/1997 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 12 ianuarie 2000, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, text de lege care are urmãtorul conţinut: "Prin proprietar deposedat, în sensul prezentei legi, se înţelege persoana titularã a dreptului de proprietate în momentul deposedãrii."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 44 alin. (1) şi (2) privind garantarea dreptului de proprietate privatã şi în art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi. De asemenea sunt încãlcate şi prevederile art. 1 paragraful 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã, potrivit <>art. 1 teza întâi din Legea nr. 1/2000 , "persoanelor fizice şi persoanelor juridice care au formulat cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile agricole şi pentru terenurile forestiere, în termen legal, li se reconstituie dreptul de proprietate în condiţiile prevãzute de prezenta lege". Pentru a determina categoria persoanelor îndreptãţite la reconstituirea dreptului de proprietate, legiuitorul a stabilit în art. 3 alin. (5) din lege cã prin proprietar deposedat se înţelege persoana titularã a dreptului de proprietate în momentul deposedãrii. Textul de lege criticat nu face distincţie sub aspectul calitãţii persoanei titulare, şi anume dacã proprietarul deposedat a fost persoanã fizicã sau juridicã, scopul reglementãrii fiind acela de a stabili temeiul ce îndreptãţeşte persoana sã formuleze cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole sau forestiere, şi anume acela de a fi fost titulara dreptului de proprietate asupra respectivelor terenuri la data la care a avut loc deposedarea.
Aşa fiind, Curtea constatã cã nu poate fi reţinutã critica referitoare la încãlcarea principiului constituţional al egalitãţii cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţilor publice, întrucât aceasta este infirmatã de chiar conţinutul textului de lege care nu distinge între cele douã categorii de persoane îndreptãţite, fizice sau juridice. Contrar celor susţinute de autorul excepţiei, modul de redactare a prevederilor <>art. 3 alin. (5) din Legea nr. 1/2000 constituie premisa valorificãrii drepturilor stabilite de lege în mod egal şi fãrã discriminãri pentru toate persoanele care aveau calitatea de proprietari la momentul deposedãrii.
În ceea ce priveşte pretinsa încãlcare a prevederilor art. 44 alin. (1) şi (2) din Constituţie, invocate în susţinerea neconstituţionalitãţii <>art. 3 alin. (5) din Legea nr. 1/2000 , Curtea reţine cã acestea au în vedere garantarea şi ocrotirea în mod egal a proprietãţii private, indiferent de titular. În condiţiile în care reglementarea criticatã stabileşte persoanele îndreptãţite sã formuleze cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole sau forestiere de care au fost deposedate de cãtre stat, este evident cã aceste persoane nu au calitatea de proprietari în momentul solicitãrii restituirii. Or, garantarea constituţionalã a proprietãţii private este, în mod necesar, subsecventã existenţei unui titlu de proprietate, eliberat cu respectarea dispoziţiilor legale, şi nu opereazã în situaţia unui drept a cãrui recunoaştere are caracter aleatoriu, constituind, din punctul de vedere al viitorului titular, aflat în postura de solicitant, doar o eventualitate. Aşa fiind, Curtea considerã cã dispoziţiile consacrate de art. 44 din Constituţie nu sunt aplicabile în cauza dedusã controlului de constituţionalitate. Prin analogie, nu poate fi reţinutã nici critica referitoare la art. 1 paragraful 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
În fine, Curtea constatã cã dispoziţiile <>art. 3 alin. (5) din Legea nr. 1/2000 nu încalcã prevederile constituţionale ale art. 53, deoarece acestea sunt aplicabile numai în ipoteza în care existã o restrângere a exercitãrii drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale cetãţenilor, restrângere care, astfel cum s-a arãtat anterior, nu s-a constatat.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 3 alin. (5) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale <>Legii nr. 169/1997 , excepţie ridicatã de Societatea Comercialã Letea - S.A. din Bacãu în Dosarul nr. 259/326/2006 al Tribunalului Harghita - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 8 mai 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
