Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 506 din 15 iunie 2006  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor   Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 179/2005 pentru modificarea si completarea   Legii nr. 340/2004 privind institutia prefectului    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 506 din 15 iunie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 179/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 340/2004 privind institutia prefectului

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 622 din 19 iulie 2006

Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Benke Karoly - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 179/2005 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 340/2004 privind instituţia prefectului, excepţie ridicatã de Asociaţia Pro Democraţia Club Braşov în Dosarul nr. 29/CA/2006 al Curţii de Apel Braşov - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal rãspunde autorul excepţiei, constatându-se lipsa celeilalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Autorul excepţiei solicitã admiterea acesteia, arãtând, în esenţã, cã prevederile legale criticate nu justificã existenţa unei situaţii extraordinare, reglementeazã în domeniul legii organice, afecteazã regimul juridic al instituţiei prefectului şi, totodatã, încalcã art. 16 alin. (1) din Constituţie, nepermiţând altor persoane, în afara prefecţilor în funcţie, sã participe la examenul de atestare pe post.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arãtând cã ordonanţele de urgenţã se pot adopta în domeniul legii organice şi, astfel cum rezultã din expunerea de motive a ordonanţei de urgenţã, exista o situaţie extraordinarã. Totodatã, se considerã cã nu sunt încãlcate prevederile art. 15 alin. (1), ale art. 16 alin. (1) şi ale art. 41 alin. (1) din Constituţie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 27 februarie 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 29/CA/2006, Curtea de Apel Braşov - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 179/2005 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 340/2004 privind instituţia prefectului, excepţie ridicatã de Asociaţia Pro Democraţia Club Braşov într-o cauzã de contencios administrativ având ca obiect cererea de anulare a <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 179/2005 .
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţã, cã actul normativ criticat a fost adoptat cu încãlcarea prevederilor art. 15 alin. (2), ale art. 16 alin. (1), ale art. 41 alin. (1) şi ale art. 115 alin. (4) şi (6), întrucât a modificat şi completat o lege organicã; a dispus în legãturã cu atribuţiile prefectului, ceea ce se putea face numai prin lege organicã; a reglementat regimul juridic al unei instituţii fundamentale a statului; a adoptat ordonanţa de urgenţã fãrã ca aceasta sã fi fost justificatã de existenţa unei situaţii extraordinare a cãrei reglementare nu putea fi amânatã şi nu a motivat urgenţa; a dispus aplicarea prevederilor ordonanţei unor situaţii juridice nãscute anterior intrãrii lor în vigoare, respectiv prefecţilor şi subprefecţilor în funcţie; a încãlcat principiul nediscriminãrii şi al egalitãţii în drepturi, precum şi dreptul la muncã. Totodatã, sunt considerate a fi încãlcate dispoziţiile art. 6 din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale şi art. 23 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului, referitoare la neîngrãdirea dreptului la muncã, precum şi cele ale art. 2 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului şi art. (5.9) şi art. (7.5) din Documentul Reuniunii de la Copenhaga din 1990, privind interzicerea oricãrei discriminãri.
Curtea de Apel Braşov - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciazã cã excepţia ridicatã este întemeiatã, întrucât actul normativ criticat încalcã dispoziţiile şi principiile constituţionale invocate de autorul excepţiei.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul considerã cã excepţia ridicatã este neîntemeiatã, având în vedere cã adoptarea ordonanţei de urgenţã a fost determinatã de necesitatea respectãrii angajamentelor Guvernului faţã de Uniunea Europeanã pentru realizarea unei reforme reale a administraţiei publice în vederea aderãrii României la 1 ianuarie 2007, urgenţa fiind corespunzãtor justificatã prin existenţa interesului public şi a situaţiei extraordinare. Totodatã, se aratã cã prevederile ordonanţei nu aduc atingere instituţiei prefectului, fiind în concordanţã cu dispoziţiile Constituţiei.
Apreciazã cã dispoziţiile legale criticate nu produc efecte cu caracter retroactiv, au caracter tranzitoriu, dupã care se asigurã accesul la funcţiile de prefect şi de subprefect tuturor persoanelor care îndeplinesc condiţiile prevãzute de lege.
Avocatul Poporului considerã cã prevederile ordonanţei de urgenţã criticate sunt constituţionale, ordonanţa fiind adoptatã cu respectarea prevederilor art. 115 din Constituţie, dispune doar pentru viitor, chiar dacã modificã situaţii juridice existente, şi nu conţine dispoziţii cu caracter discriminatoriu.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei îl constituie <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 179/2005 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 340/2004 privind instituţia prefectului, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.142 din 16 decembrie 2005, şi cuprinde, în esenţã, reglementãri privind încadrarea în funcţii a prefecţilor şi subprefecţilor, atribuţiile acestora şi modul de exercitare a atribuţiilor.
Textele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 15 alin. (2) referitor la principiul neretroactivitãţii legii, ale art. 16 privind egalitatea cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri, ale art. 41 alin. (1) referitor la dreptul la muncã şi la libera alegere a profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncã, ale art. 115 alin. (4) şi (6) privind condiţiile de adoptare a ordonanţelor de urgenţã şi interdicţia de a afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, ale art. 123 alin. (3) privind stabilirea prin lege organicã a atribuţiilor prefectului. Totodatã, sunt invocate şi dispoziţiile art. 6 din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale şi ale art. 23 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului, referitoare la neîngrãdirea dreptului la muncã, precum şi cele ale art. 2 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului şi art. (5.9) şi art. (7.5) din Documentul Reuniunii de la Copenhaga din 1990, privind interzicerea oricãrei discriminãri.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea reţine urmãtoarele:
I. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate extrinsecã pe care autorul excepţiei o face, Curtea reţine cã, potrivit dispoziţiilor art. 115 alin. (4) din Constituţie, Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţã numai în situaţii extraordinare a cãror reglementare nu poate fi amânatã. În cauza de faţã, Curtea constatã cã Guvernul a adoptat ordonanţa de urgenţã criticatã, astfel cum rezultã din expunerea de motive a acesteia, având în vedere necesitatea realizãrii unei reforme reale în cadrul administraţiei publice, respectarea angajamentelor asumate de Guvern, corectarea deficienţelor constatate în urma evaluãrii modului de implementare a <>Legii nr. 340/2004 şi evitarea riscului de a pierde momentul trecerii prefecţilor în categoria înalţilor funcţionari publici, stabilit de lege la 1 ianuarie 2006. Astfel, Curtea constatã cã din motivarea urgenţei reglementãrii rezultã respectarea cerinţei imperative a Constituţiei de a adopta ordonanţe de urgenţã numai în situaţii extraordinare a cãror reglementare nu poate fi amânatã.
În ceea ce priveşte susţinerea potrivit cãreia ordonanţa de urgenţã criticatã ar încãlca prevederile art. 115 alin. (6) din Constituţie, Curtea reţine cã acest text constituţional, în prima sa tezã, interzice adoptarea ordonanţelor de urgenţã în domeniul legilor constituţionale. În cauza de faţã, Curtea reţine cã ordonanţa de urgenţã nu a reglementat în domeniul legilor constituţionale, ci, potrivit art. 123 alin. (3) din Constituţie, în domeniul legilor organice, or, astfel cum a statuat Curtea Constituţionalã în jurisprudenţa sa constantã, Constituţia nu interzice reglementarea prin ordonanţe de urgenţã în domenii rezervate legilor organice şi nici modificarea ori completarea unor legi organice.
Totodatã, Curtea constatã cã noile reglementãri privind încadrarea în funcţii a prefecţilor şi subprefecţilor, atribuţiile acestora şi modul de exercitare a atribuţiilor nu sunt de naturã sã afecteze regimul juridic al instituţiei prefectului, stabilit de Constituţie şi de lege organicã, excedând sferei de cuprindere a acestei noţiuni.
Având în vedere cele de mai sus, Curtea reţine cã <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 179/2005 a fost adoptatã cu respectarea prevederilor art. 115 alin. (4) şi (6) din Constituţie.
II. În ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate intrinsecã, Curtea constatã cã acestea sunt neîntemeiate.
<>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 179/2005 nu conţine dispoziţii cu efecte retroactive, ci stabileşte pentru viitor menţinerea în funcţii a prefecţilor şi subprefecţilor, cu condiţia promovãrii unui examen de atestare pe post, cu caracter tranzitoriu, pânã la 31 decembrie 2005, urmând ca numirile în funcţii sã se facã începând cu 1 ianuarie 2006. De altfel, durata mandatului prefectului nu este prevãzutã de Constituţie, iar numirea în funcţie nu semnificã dobândirea unui drept fundamental, eliberarea din funcţie putându-se dispune chiar pentru neîndeplinirea unor condiţii ulterior stabilite de lege.
Nicio dispoziţie a ordonanţei criticate nu împiedicã numirea în funcţiile de prefect sau subprefect a oricãrei persoane care îndeplineşte toate condiţiile prevãzute de lege şi candideazã pentru ocuparea unui post vacant. Curtea reţine cã este normal şi chiar obligatoriu ca prefecţii şi subprefecţii, în funcţie de data intrãrii în vigoare a ordonanţei, sã fie menţinuţi în mãsura în care îndeplinesc toate condiţiile legale şi promoveazã examenul de atestare pe post, fãrã ca aceastã mãsurã sã contravinã art. 16 alin. (1) şi art. 41 alin. (1) din Constituţie.
Curtea constatã cã stabilirea prin lege a condiţiilor ce trebuie îndeplinite pentru exercitarea unor profesii, meserii sau ocupaţii, modificarea ulterioarã a acestora ori completarea lor cu altele noi, impuse chiar şi pentru menţinerea în funcţie, inclusiv obligaţia de a susţine examen sau concurs pentru încadrare ori pentru menţinere, nu echivaleazã cu îngrãdirea dreptului la muncã ori a libertãţii alegerii profesiei şi a locului de muncã.
În consecinţã, Curtea constatã cã nu sunt încãlcate nici prevederile constituţionale şi nici cele ale actelor internaţionale invocate în susţinerea excepţiei.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 179/2005 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 340/2004 privind instituţia prefectului, excepţie ridicatã de Asociaţia Pro Democraţia Club Braşov în Dosarul nr. 29/CA/2006 al Curţii de Apel Braşov - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 15 iunie 2006.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Benke Karoly

---------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016