Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 505 din 29 mai 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 68 alin. 4, 5 si 6 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 461 din 9 iulie 2007
Ion Predescu - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68 alin. 4, 5 şi 6 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Paraschiva Tudor în Dosarul nr. 12.110/302/2006 al Judecãtoriei Sectorului 5 Bucureşti.
La apelul nominal rãspunde partea Ion Tudor, lipsind autorul excepţiei, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Având cuvântul, partea Ion Tudor solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 7 februarie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 12.110/302/2006, Judecãtoria Sectorului 5 a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 68 alin. 4, 5 şi 6 din Codul de procedurã civilã. Excepţia a fost ridicatã de Paraschiva Tudor în cadrul soluţionãrii unei cereri de evacuare formulate de Ion Tudor.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile criticate instituie un privilegiu în favoarea celor cu posibilitãţi financiare, îngrãdesc dreptul la apãrare, care poate fi exercitat atât în mod personal, cât şi prin reprezentant avocat. Atât Constituţia, cât şi art. 67 din Codul de procedurã civilã recunosc posibilitatea reprezentãrii prin mandatar, însã aceasta este golitã de conţinut prin dispoziţiile art. 68 alin. 4 din Codul de procedurã civilã. Totodatã, alin. 5 şi 6 ale art. 68 din Codul de procedurã civilã consacrã o inegalitate socialã, deoarece creeazã un privilegiu în favoarea unor persoane care, fãrã a avea nici mãcar studii juridice, au dreptul de a pune concluzii pentru soţ şi rude.
Judecãtoria Sectorului 5 şi-a exprimat opinia în sensul cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, iar dispoziţiile legale criticate nu îngrãdesc dreptul la apãrare, întrucât, potrivit Codului de procedurã civilã, pãrţile au posibilitatea de a depune concluzii scrise.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece stabilirea condiţiilor de exercitare a mandatului de reprezentare a pãrţilor în procesul civil şi limitele în care acesta poate fi exercitat dau expresie opţiunii legiuitorului în cadrul competenţei prevãzute de art. 126 din Constituţie.
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât restricţia mandatarului care nu are calitatea de avocat de a pune concluzii orale în instanţã nu constituie o împiedicare a dreptului la apãrare, deoarece partea însãşi poate participa la dezbateri şi poate pune concluzii înaintea instanţei, mandatarul având posibilitatea sã formuleze cereri şi sã propunã probe în tot cursul procesului.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã este legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 68 alin. 4, 5 şi 6 din Codul de procedurã civilã. Alin. 4 a fost modificat prin art. I pct. 12 din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005.
Astfel, dispoziţiile de lege criticate au în prezent urmãtorul cuprins:
"[...] Dacã mandatul este dat unei alte persoane decât unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii decât prin avocat, cu excepţia consilierului juridic care, potrivit legii, reprezintã partea.
Asistarea de cãtre avocat nu este cerutã doctorilor sau licenţiaţilor în drept când ei sunt mandatari în pricinile soţului sau rudelor pânã la al patrulea grad inclusiv.
De asemenea asistarea de cãtre avocat nu este cerutã la judecãtorii când partea este reprezentatã prin soţ sau rudã pânã la al patrulea grad inclusiv."
Autorul excepţiei susţine cã dispoziţiile criticate sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 16 privind principiul egalitãţii în faţa legii, ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 24 privind dreptul la apãrare şi ale art. 53 referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observã cã asupra dispoziţiilor art. 68 alin. 4 din Codul de procedurã civilã - raportate la prevederile <>art. 20, 24 şi 53 din Constituţie -, s-a pronunţat prin Decizia nr. 582 din 19 septembrie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 1 noiembrie 2006, statuând cã restricţia mandatarului care nu are calitatea de avocat de a pune concluzii orale în instanţã nu constituie o împiedicare a accesului liber la justiţie, întrucât partea însãşi poate participa la dezbateri şi poate pune concluzii înaintea instanţei de judecatã, iar mandatarul are posibilitatea sã formuleze cereri şi sã propunã probe în tot cursul procesului, precum şi dreptul de a depune concluzii scrise. Posibilitatea reprezentãrii pãrţii prin mandatar este prevãzutã doar de art. 67 şi 68 din Codul de procedurã civilã, care stabilesc condiţiile de exercitare a acestui mandat, iar aceste condiţii, precum şi limitele în care poate fi exercitat mandatul, inclusiv posibilitatea mandatarului de a pune sau nu concluzii în instanţã în numele pãrţii, reprezintã opţiuni ale legiuitorului, care, potrivit dispoziţiilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, stabileşte regulile privind procedura de judecatã.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie, atât soluţia, cât şi considerentele din decizia menţionatã îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Cu privire la dispoziţiile alin. 5 şi 6 ale art. 68 din Codul de procedurã civilã, Curtea constatã cã acestea nu contravin prevederilor art. 16 alin. (1) din Legea fundamentalã referitoare la egalitatea în faţa legii, deoarece stabilesc - în considerarea unor situaţii deosebite - excepţii de la regula instituitã prin alin. 4 al aceluiaşi articol. Potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale (<>Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994 , publicatã în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994), nu este contrare principiului egalitãţii instituirea unor reguli speciale, atât timp cât ele asigurã egalitatea juridicã a cetãţenilor în utilizarea lor. Principiul egalitãţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmãrit, nu sunt diferite şi, de aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivã, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68 alin. 4, 5 şi 6 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Paraschiva Tudor în Dosarul nr. 12.110/302/2006 al Judecãtoriei Sectorului 5 Bucureşti.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 29 mai 2007.
PREŞEDINTE,
ION PREDESCU
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
