Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 501 din 7 aprilie 2009  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 332 alin. 4 din Codul de procedura penala    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 501 din 7 aprilie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 332 alin. 4 din Codul de procedura penala

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 12 mai 2009

Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Oana Cristina Puicã - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 332 alin. 4 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Liviu Aurel Man în Dosarul nr. 910/44/2008 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia penalã, de Ahmet Ilyas în Dosarul nr. 7.901/320/2007 (numãr în format vechi 3.592/2008) al Tribunalului Mureş - Secţia penalã, de Adrian Goga în Dosarul nr. 2.511/117/2007 al Curţii de Apel Suceava - Secţia minori şi familie şi de Iuliana Varga în Dosarul nr. 1.766/91/2008 al Tribunalului Vrancea - Secţia penalã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent referã Curţii cã autorul excepţiei, Iuliana Varga, a transmis o cerere prin care solicitã amânarea judecãrii cauzei în vederea angajãrii unui apãrãtor.
Reprezentantul Ministerului Public se opune cererii de amânare.
Curtea, deliberând, respinge cererea de acordare a unui nou termen de judecatã.
Curtea, având în vedere cã excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 2.571D/2008, nr. 25D/2009, nr. 396D/2009 şi nr. 400D/2009 au obiect identic, pune în discuţie din oficiu problema conexãrii cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexãrii dosarelor.
Curtea, în temeiul <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 25D/2009, nr. 396D/2009 şi nr. 400D/2009 la Dosarul nr. 2.571D/2008, care este primul înregistrat.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând, în acest sens, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin Decizia nr. 3.422 din 27 octombrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 8.687/1/2008, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 332 alin. 4 din Codul de procedurã penalã. Excepţia a fost ridicatã de Liviu Aurel Man în Dosarul nr. 910/44/2008 al Curţii de Apel Galaţi Secţia penalã, cu ocazia soluţionãrii recursului formulat de autorul excepţiei şi alţii împotriva Sentinţei penale nr. 119 din 7 mai 2008 a Tribunalului Brãila, prin care s-a dispus, între altele, admiterea excepţiei nulitãţii actelor de urmãrire penalã efectuate în cauzã, admiterea excepţiei neregularitãţii actului de sesizare a instanţei şi restituirea cauzei, în baza art. 332 alin. 2 din Codul de procedurã penalã, la Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism, în vederea refacerii urmãririi penale. Prin Încheierea din 16 octombrie 2008, Curtea de Apel Galaţi - Secţia penalã a respins ca inadmisibilã cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 332 alin. 4 din Codul de procedurã penalã, pe motiv cã textul de lege criticat ca fiind neconstituţional nu are legãturã cu soluţionarea cauzei. Recursul formulat de autorul excepţiei împotriva acestei încheieri a fost admis de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Secţia penalã, care a casat încheierea atacatã şi, rejudecând, a admis cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate menţionatã.
Prin Încheierea din 17 decembrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 7.901/320/2007 (nr. în format vechi 3.592/2008), Tribunalul Mureş - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 332 alin. 4 din Codul de procedurã penalã. Excepţia a fost ridicatã de Ahmet Ilyas cu ocazia soluţionãrii recursului formulat împotriva unei sentinţe penale pronunţate de Judecãtoria Târgu Mureş, prin care aceastã instanţã a dispus restituirea cauzei la procuror, în vederea refacerii urmãririi penale.
Prin Încheierea din 14 ianuarie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 2.511/117/2007, Curtea de Apel Suceava - Secţia minori şi familie a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 332 alin. 4 din Codul de procedurã penalã. Excepţia a fost ridicatã de Adrian Goga cu ocazia soluţionãrii dosarului mai sus menţionat, în care instanţa a respins excepţia privind nulitatea actului de sesizare a instanţei şi cererea de restituire a cauzei la procuror pentru refacerea urmãririi penale.
Prin Încheierea din 19 ianuarie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 1.766/91/2008, Tribunalul Vrancea - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 332 alin. 4 din Codul de procedurã penalã. Excepţia a fost ridicatã de Iuliana Varga cu ocazia soluţionãrii dosarului mai sus menţionat, în care instanţa a respins excepţia privind nulitatea actului de sesizare a instanţei şi cererea de restituire a cauzei la procuror pentru refacerea urmãririi penale.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţã, cã prevederile art. 332 alin. 4 din Codul de procedurã penalã încalcã egalitatea în drepturi a cetãţenilor, accesul liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil, dreptul la apãrare, imparţialitatea justiţiei şi folosirea cãilor de atac, precum şi dreptul la douã grade de jurisdicţie în materie penalã, întrucât instituie, cu privire la hotãrârea de desesizare a instanţei, un drept de recurs doar pentru procuror şi pentru orice altã persoanã ale cãrei interese legitime au fost vãtãmate prin hotãrârea judecãtoreascã, fiind excluse pãrţile, inclusiv inculpatul. Totodatã, aratã cã dispoziţiile de lege criticate nu prevãd cale de atac în situaţia respingerii cererii de restituire a cauzei la procuror în vederea refacerii urmãririi penale.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penalã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât textul de lege criticat nu încalcã prevederile din Legea fundamentalã şi din actele normative internaţionale invocate. Mai aratã cã, în realitate, autorul excepţiei solicitã completarea dispoziţiilor de lege criticate, în sensul de a permite atacarea separat cu recurs nu numai a hotãrârii de desesizare, ci şi a încheierii prin care instanţa respinge cererea de restituire a cauzei la procuror pentru refacerea urmãririi penale.
Tribunalul Mureş - Secţia penalã considerã ca fiind neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate, întrucât nemenţionarea expresã a inculpatului printre titularii cãii de atac nu constituie o piedicã în calea accesului acestuia la justiţie, în condiţiile în care inculpatul poate fi inclus în categoria persoanelor ale cãror interese au fost vãtãmate, stipulatã în textul de lege criticat, instanţa de judecatã învestitã cu soluţionarea cauzei fiind suveranã în interpretarea legii.
Curtea de Apel Suceava - Secţia minori şi familie apreciazã ca neîntemeiatã critica de neconstituţionalitate şi aratã cã autorul excepţiei urmãreşte, în realitate, completarea dispoziţiilor art. 332 alin. 4 din Codul de procedurã penalã, în sensul de a permite atacarea cu recurs a încheierii prin care instanţa de judecatã respinge cererea de restituire a cauzei la procuror pentru refacerea urmãririi penale, solicitare care este, însã, de competenţa legiuitorului.
Tribunalul Vrancea - Secţia penalã considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât prevederile de lege criticate nu încalcã dispoziţiile din Legea fundamentalã invocate.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile art. 332 alin. 4 din Codul de procedurã penalã sunt constituţionale, întrucât nu încalcã prevederile din Legea fundamentalã şi din actele normative internaţionale invocate de autorul excepţiei. Face trimitere, în acest sens, la <>deciziile Curţii Constituţionale nr. 285/2008 , nr. 736/2008, nr. 854/2008 şi nr. 962/2008. Mai aratã cã dispoziţiile art. 2 paragraful 1 din Protocolul nr. 7 la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale nu au incidenţã în cauzã, deoarece acestea se referã la situaţiile în care instanţa de judecatã a pronunţat o hotãrâre de condamnare.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorulraportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 332 alin. 4 din Codul de procedurã penalã, modificate prin Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã penalã, precum şi pentru modificarea altor legi, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, având urmãtorul cuprins: "Împotriva hotãrârii de desesizare se poate face recurs de cãtre procuror şi de orice persoanã ale cãrei interese au fost vãtãmate prin hotãrâre, în 3 zile de la pronunţare, pentru cei prezenţi, şi de la comunicare, pentru cei lipsã."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor prevederi legale, autorii excepţiei invocã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetãţenilor, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apãrare, ale art. 124 alin. (2) privind înfãptuirea justiţiei şi ale art. 129 referitoare la folosirea cãilor de atac, precum şi ale art. 11 privind raportul dintre dreptul internaţional şi dreptul intern şi ale art. 20 referitoare la preeminenţa tratatelor internaţionale privind drepturile omului, aceste din urmã dispoziţii din Legea fundamentalã fiind raportate la prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, ale art. 2 paragraful 1 din Protocolul nr. 7 la Convenţie şi ale art. 14 paragrafele 1 şi 5 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, care vizeazã, în esenţã, dreptul la un proces echitabil, egalitatea în faţa legii şi dreptul la douã grade de jurisdicţie în materie penalã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile art. 332 alin. 4 din Codul de procedurã penalã au mai fost supuse controlului instanţei de contencios constituţional, prin raportare la aceleaşi prevederi din Legea fundamentalã şi din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, invocate şi în prezenta cauzã, şi faţã de critici similare. Astfel, de exemplu, prin <>Decizia nr. 285 din 11 martie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 7 aprilie 2008, şi prin <>Decizia nr. 854 din 8 iulie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 578 din 31 iulie 2008, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 332 alin. 4 din Codul de procedurã penalã, pentru considerentele acolo arãtate.
Întrucât nu au apãrut elemente noi, de naturã a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile mai sus menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã, inclusiv în privinţa criticilor formulate în raport de dispoziţiile art. 14 paragraful 1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, care vizeazã egalitatea în faţa legii şi dreptul la un proces echitabil.
Dispoziţiile art. 2 paragraful 1 din Protocolul nr. 7 la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale şi ale art. 14 paragraful 5 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, care consacrã dreptul la douã grade de jurisdicţie în materie penalã, nu au incidenţã în cauzã, întrucât vizeazã situaţiile în care instanţa de judecatã a pronunţat o hotãrâre de condamnare.
Totodatã, autorii excepţiei solicitã completarea dispoziţiilor de lege criticate, în sensul de a permite atacarea separat, cu recurs, nu numai a hotãrârii de desesizare, ci şi a încheierii prin care instanţa respinge cererea de restituire a cauzei la procuror pentru refacerea urmãririi penale. O asemenea solicitare nu intrã, însã, în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, potrivit <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã, fãrã a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 332 alin. 4 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Liviu Aurel Man în Dosarul nr. 910/44/2008 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia penalã, de Ahmet Ilyas în Dosarul nr. 7.901/320/2007 (numãr în format vechi 3.592/2008) al Tribunalului Mureş - Secţia penalã, de Adrian Goga în Dosarul nr. 2.511/117/2007 al Curţii de Apel Suceava - Secţia minori şi familie şi de Iuliana Varga în Dosarul nr. 1.766/91/2008 al Tribunalului Vrancea - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 7 aprilie 2009.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Oana Cristina Puicã

-------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016