Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 50 din 13 ianuarie 2009  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor   art. 4 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 50 din 13 ianuarie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 4 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 112 din 25 februarie 2009


Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Valentina Bãrbãţeanu - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 4 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Artigen" - S.R.L. din Timişoara în Dosarul nr. 4.221/59/2007 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind cã textul de lege criticat nu nesocoteşte prevederile din Legea fundamentalã invocate de autorul excepţiei.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 6 iunie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 4.221/59/2007, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 4 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 . Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Societatea Comercialã "Artigen" - S.R.L. din Timişoara într-o acţiune, aflatã în stadiul de recurs, formulatã împotriva unei sentinţe prin care a fost admisã excepţia de nelegalitate a unui ordin al ministrului de finanţe.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 4 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, astfel cum au fost modificate prin <>art. I pct. 5 din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea şi completarea <>Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007. Textul legal criticat are urmãtorul cuprins:
- Art. 4 alin. (3): "Soluţia instanţei de contencios administrativ este supusã recursului, care se declarã în termen de 5 zile de la comunicare şi se judecã de urgenţã şi cu precãdere.".
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã dispoziţiile <>art. 4 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 sunt neconstituţionale, întrucât creeazã o situaţie discriminatorie, prin avantajarea recurentului, în mãsura în care textul de lege este interpretat în sensul cã termenul de recurs curge de la data comunicãrii de cãtre instanţa de judecatã a sentinţei recurate, chiar dacã respectiva sentinţã fusese anterior comunicatã recurentului de cãtre partea adversã.
Textele constituţionale invocate de autorul excepţiei sunt cele ale art. 52 alin. (1), potrivit cãrora persoana vãtãmatã într-un drept al sãu ori într-un interes legitim, de o autoritate publicã, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptãţitã sã obţinã recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei, şi cele ale art. 124 alin. (2), potrivit cãrora justiţia este unicã, imparţialã şi egalã pentru toţi.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciazã cã excepţia de neconstitu ţionalitate nu este întemeiatã.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile <>art. 4 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã nu poate reţine criticile de neconstituţionalitate formulate de autorul acesteia. Invocarea prevederilor art. 52 alin. (1) şi art. 124 alin. (2) din Constituţie în argumentarea excepţiei de neconstituţionalitate a <>art. 4 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , din perspectiva abordatã de autorul excepţiei, este nefondatã.
Comunicarea hotãrârilor judecãtoreşti cãtre pãrţi constituie una dintre garanţiile unui proces echitabil, fãcându-se în scopul exercitãrii de cãtre acestea a cãii de atac a recursului, dacã apreciazã cã este necesar un asemenea demers. Numai cunoscând conţinutul hotãrârii pãrţile pot decide dacã o contestã sau nu prin intermediul recursului şi ce argumente trebuie sã formuleze pentru a învedera netemeinicia sau nelegalitatea acesteia. Aceastã comunicare nu poate fi realizatã însã în cadrul unei justiţii private, prin intermediul unor mecanisme instituite de pãrţile din proces, a cãror voinţã poate fi incertã, variabilã şi greu de stabilit, ci trebuie pusã sub garanţia legii. Justiţia este o prerogativã care aparţine statului şi se realizeazã prin organele sale specializate, prevãzute de lege, care includ atât instanţele şi judecãtorii, cât şi auxiliarii justiţiei. De aceea, justiţia se înfãptuieşte, potrivit art. 124 alin. (1) din Constituţie, în numele legii, referirea fiind fãcutã inclusiv la aspectele procedurale. Aşadar, întrucât justiţia este un serviciu public al statului, nu se poate admite ipoteza enunţatã de autorul excepţiei, care este nemulţumit de lipsa consecinţelor juridice în cazul în care face el însuşi, în locul instanţei de judecatã, comunicarea copiei hotãrârii susceptibile de a fi recuratã.
În plus, Curtea observã cã semnificaţia prevederii cuprinse în art. 124 alin. (2) din Legea fundamentalã este cã justiţia se înfãptuieşte prin acelaşi sistem de organe, cel al instanţelor judecãtoreşti - care, aşa cum rezultã din prevederile art. 126 alin. (1) din Constituţie, sunt numai cele stabilite prin lege -, şi cã toate persoanele au o vocaţie egalã de a le fi aplicabile aceleaşi dispoziţii legale, indiferent cã este vorba de norme de fond sau de procedurã. Or, textul de lege criticat nu se abate de la toate aceste exigenţe.
Nici dispoziţiile art. 52 alin. (1) din Constituţie nu pot fi reţinute ca temei al constatãrii neconstituţionalitãţii prevederii legale ce constituie obiect al excepţiei. Prin instituirea posibilitãţii exercitãrii recursului împotriva hotãrârii pronunţate de instanţa de contencios administrativ în soluţionarea excepţiei de nelegalitate a unui act administrativ unilateral cu caracter individual, în condiţiile detaliate în cuprinsul textului de lege criticat, acesta oferã persoanei interesate o modalitate concretã de a beneficia, într-o manierã eficientã, de dispoziţiile constituţionale mai sus amintite.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 4 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Artigen" - S.R.L. din Timişoara în Dosarul nr. 4.221/59/2007 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 13 ianuarie 2009.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Valentina Bãrbãţeanu

--------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016