Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
Florin Bucur Vasilescu - preşedinte Miklos Fazakas - judecãtor Victor Dan Zlatescu - judecãtor Constantin Burada - magistrat-asistent
Completul de judecata, convocat potrivit <>art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , avînd în vedere actele şi lucrãrile dosarului, raportul întocmit în cauza de judecãtorul delegat în acest scop, retine urmãtoarele: Societatea Comercialã "Unicarne" - S.A. a formulat o plîngere la Judecãtoria Sectorului 1 Bucureşti impotriva soluţiei pronunţate de Direcţia Generalã a Vamilor prin care i s-a respins cererea de restituire a unor sume de bani reprezentind taxe vamale plãtite fãrã temei legal, litigiu ce a format obiectul dosarului nr. 4207/1993. La termenul de 6 septembrie 1993, Direcţia Generalã a Vamilor a invocat excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului unic al <>Hotãrîrii Guvernului nr. 33/1993 privind exceptari şi reduceri de taxe vamale de import, care prelungeşte valabilitatea <>Hotãrîrii Guvernului nr. 158/1992 . În esenta, se susţine ca <>Hotãrîrea Guvernului nr. 158/1992 privind exceptarea de taxe vamale a importurilor de furaje combinate a fost un act normativ temporar care şi-a încetat aplicarea la 31 decembrie 1992, iar <>Hotãrîrea Guvernului nr. 33/1993 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 22 din 9 februarie 1993, prin care s-a dispus prelungirea termenului de valabilitate a <>Hotãrîrii Guvernului nr. 158/1992 pînã la 15 marie 1993, a intrat în vigoare şi a început sa-şi producã efectele de la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României, respectiv de la 9 februarie 1993. Drept consecinta, apreciazã ca aplicarea retroactivã a <>Hotãrîrii Guvernului nr. 33/1993 este contrarã atît art. 1 din Codul civil, cît şi prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituţia României. Judecãtoria, prin Încheierea din 6 septembrie 1993, a sesizat Curtea cu soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate, a opinat în sensul ca aceasta este intemeiata şi a dispus suspendarea judecaţii. În vederea soluţionãrii exceptiei au fost solicitate, în baza <>art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , puncte de vedere Senatului, Camerei Deputaţilor şi Guvernului. Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciazã ca prin <>Hotãrîrea Guvernului nr. 33/1993 nu au fost lezate interesele individuale, siguranta drepturilor cistigate, averea, condiţia lor personalã, efectele actelor şi contractelor lor, atribute ale principiului neretroactivitatii legilor, iar prin conţinut şi finalitate, nu a fost infrint acest principiu şi, în consecinta, hotãrîrea este constituţionalã. Celelalte organe nu şi-au exprimat punctele lor de vedere.
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ constata ca excepţia invocatã este nefondata şi urmeazã a fi respinsã. Este de menţionat ca atribuţiile Curţii Constituţionale nu sînt expres şi limitativ prevãzute în Constituţie. Articolul 144 din legea fundamentalã în care sînt enumerate atribuţiile Curţii, la lit. c) prevede ca aceasta "hotãrãşte asupra excepţiilor ridicate în fata instanţelor judecãtoreşti privind neconstituţionalitatea legilor şi ordonanţelor", dispoziţie preluatã şi în <>art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. În raport cu aceste dispoziţii legale care sînt de stricta interpretare, se constata ca nu intra în competenta Curţii soluţionarea excepţiilor de neconstituţionalitate referitoare la hotãrîrile Guvernului, asupra acestora urmînd sa se pronunţe instanţele judecãtoreşti ordinare. Trebuie reţinut ca termenul lege nu este folosit în textul constituţional amintit în sens larg, cuprinzînd actele normative, ci doar în sensul sau strict de act legislativ adoptat de Parlament. Un argument în plus îl constituie şi împrejurarea ca textul respectiv nu se referã numai la lege, ci şi la ordonanţele Guvernului, categorie de acte normative avînd un regim precis determinat. A considera ca şi hotãrîrile Guvernului cad sub incidenta controlului Curţii Constituţionale înseamnã a adauga la textul din Constituţie ceea ce este interzis, întrucît ne gasim în fata unei dispoziţii de cea mai stricta interpretare. Rezulta deci ca legea fundamentalã a înţeles sa supunã contenciosului constituţional numai acele acte normative care, într-un fel sau altul, ajung în final sa fie supuse dezbaterii şi aprobãrii Parlamentului, lasind de o parte acele acte ale executivului care fiind date în executarea legii nu mai sînt supuse acestui for. Fiind acte administrative, hotãrîrile Guvernului pot fi atacate doar pe calea contenciosului administrativ în fata instanţelor ordinare, cu care ocazie se verifica şi conformitatea lor cu legea în temeiul cãreia au fost emise. Ca atare, în temeiul art. 13 lit. A. c) şi al <>art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , în unanimitate,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE :
Respinge ca vadit nefondata excepţia de neconstituţionalitate formulatã de Direcţia Generalã a Vamilor în dosarul nr. 4207/1993 al Judecãtoriei Sectorului 1 Bucureşti. Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunţatã în şedinţa din 17 ianuarie 1994.
PREŞEDINTE, Florin Bucur Vasilescu
Magistrat-asistent, Constantin Burada --------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email