Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 498 din 16 noiembrie 2004  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor   art. 7 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2001 privind organizarea si finantarea rezidentiatului, stagiaturii si activitatii de cercetare medicala in sectorul sanitar    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 498 din 16 noiembrie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2001 privind organizarea si finantarea rezidentiatului, stagiaturii si activitatii de cercetare medicala in sectorul sanitar

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 59 din 18 ianuarie 2005

Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 7 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 58/2001 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, stagiaturii şi activitãţii de cercetare medicalã în sectorul sanitar, excepţie ridicatã de Delia Dãnuţ în Dosarul nr. 1.684/2004 al Tribunalului Maramureş - Secţia civilã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã. În acest sens aratã cã medicii, stomatologii şi farmaciştii care au terminat stagiatura formeazã o categorie specialã pentru care textul de lege criticat reglementeazã anumite condiţii speciale, în sensul cã aceştia, într-o perioadã de doi ani de la data încheierii perioadei de stagiaturã, pot beneficia de ajutor de şomaj numai dacã prezintã dovada cã nu existã posturi vacante în reţeaua sanitarã. Aceastã reglementare s-a impus datoritã nevoii de aceste cadre la nivel naţional şi, de asemenea, pentru o distribuire a acestora la nivel naţional.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 2 iunie 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 1.684/2004, Tribunalul Maramureş - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 7 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 58/2001 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, stagiaturii şi activitãţii de cercetare medicalã în sectorul sanitar, excepţie ridicatã de Delia Dãnuţ.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine cã dispoziţiile art. 7 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului vin în contradicţie cu dispoziţiile <>Legii nr. 76/2002 , lege care reprezintã cadrul general în materie. De asemenea, aratã cã textul de lege criticat vine în contradicţie cu dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie prin aceea cã genereazã o stare de inegalitate, de discriminare între cetãţeni. Prin textul de lege criticat se aduce atingere şi dispoziţiilor art. 41 alin. (1) din Constituţie, care dispun cã dreptul la muncã nu poate fi îngrãdit, prin aceea cã medicii, farmaciştii şi stomatologii care au terminat stagiatura nu beneficiazã de posibilitatea gãsirii unui loc de muncã. De asemenea, autorul excepţiei susţine cã textul de lege dedus controlului vine în contradicţie şi cu dispoziţiile art. 47 alin. (2) din Legea fundamentalã, deoarece anuleazã, pentru cei prevãzuţi în acest text, dreptul la ajutor de şomaj, fãrã sã existe vreuna din condiţiile excepţionale prevãzute în art. 53 din Constituţie.
Tribunalul Maramureş - Secţia civilã considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât dispoziţiile de lege criticate se referã la o situaţie specialã a unei categorii profesionale, ceea ce nu constituie o îngrãdire a dreptului alegerii profesiei. Totodatã, nu se poate aprecia cã cetãţenii nu ar fi egali în faţa legii numai pentru considerentul cã anumite categorii profesionale sunt conduse de anumite reguli specifice.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia ridicatã.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens aratã cã nu poate fi reţinutã critica potrivit cãreia textul de lege vine în contradicţie cu dispoziţiile art. 47 alin. (2) din Constituţie, deoarece prin acest text se prevede o condiţie specialã, respectiv prezentarea dovezii privind inexistenţa unor posturi vacante în reţeaua sanitarã, ceea ce nu aduce atingere dreptului la ajutor de şomaj în substanţa sa. De asemenea, neaducând atingere dreptului la ajutor de şomaj, textul de lege criticat nu restrânge nici exerciţiul acestui drept constituţional şi deci nu se poate reţine o încãlcare a dispoziţiilor art. 53 din Constituţie. În ceea ce priveşte invocarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Legea fundamentalã, se aratã cã textul de lege criticat nu înfrânge aceste dispoziţii constituţionale, deoarece medicii, farmaciştii şi stomatologii care au terminat stagiatura se aflã într-o situaţie diferitã faţã de ceilalţi cetãţeni, situaţie determinatã de specificul profesiilor respective. În ceea ce priveşte pretinsa încãlcare a dispoziţiilor art. 41 alin. (1) din Constituţie, se aratã cã dispoziţiile criticate se referã la acordarea ajutorului de şomaj şi deci nu intrã în sfera de incidenţã a acestor prevederi constituţionale.
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În ceea ce priveşte critica textului de lege faţã de dispoziţiile art. 47 din Constituţie, se aratã cã, potrivit textului constituţional, ajutorul de şomaj şi celelalte forme de asigurãri sociale sunt prevãzute de lege. Aceasta implicã şi faptul cã prin lege nu se face doar menţionarea ca atare a ajutorului de şomaj, ci şi reglementarea condiţiilor de acordare a acestuia, textul criticat instituind tocmai aceste condiţii în care se poate beneficia de acest drept. Faţã de pretinsa încãlcare a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Legea fundamentalã, se aratã cã instituirea prin lege a condiţiilor în care medicii, stomatologii şi farmaciştii stagiari pot beneficia de ajutor de şomaj nu încalcã sub nici un aspect principiul egalitãţii în drepturi a cetãţenilor. Aceastã categorie poate beneficia de ajutor de şomaj numai dacã prezintã dovada cã nu existã posturi vacante în reţeaua sanitarã, o obligaţie similarã având şi celelalte categorii de persoane care solicitã acordarea ajutorului de şomaj potrivit <>art. 42 din Legea nr. 76/2002 , care dispune cã nu beneficiazã de indemnizaţie de şomaj persoanele care, la data solicitãrii dreptului, refuzã un loc de muncã potrivit pregãtirii sau nivelului studiilor, situat la o distanţã de cel mult 50 km de localitatea de domiciliu, sau refuzã participarea la servicii pentru stimularea ocupãrii şi de formare profesionalã oferite de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere al Guvernului şi al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie <>art. 7 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 58/2001 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, stagiaturii şi activitãţii de cercetare medicalã în sectorul sanitar, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 26 aprilie 2001, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 41/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 30 ianuarie 2002. Ulterior sesizãrii Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate, <>art. 7 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 58/2001 a fost modificatã prin <>Legea nr. 463/2004 pentru modificarea şi completarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 58/2001 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, stagiaturii şi activitãţii de cercetare medicalã în sectorul sanitar, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.050 din 12 noiembrie 2004, textul criticat pãstrându-se, în substanţa sa.
Dispoziţiile de lege deduse controlului de constituţionalitate au urmãtorul conţinut:
- Art. 7 alin. (4): "Prin derogare de la prevederile <>art. 42 alin. (1) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurãrilor pentru şomaj şi stimularea ocupãrii forţei de muncã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, persoanele prevãzute la alin. (3) nu beneficiazã de dreptul la indemnizaţie de şomaj pe o duratã de 2 ani de la data încheierii perioadei de stagiaturã decât în condiţiile în care prezintã dovada cã nu existã posturi vacante în reţeaua sanitarã, corespunzãtoare nivelului de pregãtire a acestora, eliberatã de Ministerul Sãnãtãţii."
Autorul excepţiei susţine cã aceste dispoziţii legale încalcã prevederile constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 47 alin. (1), art. 53 alin. (1), care au urmãtorul conţinut:
- Art. 16 alin. (1): "Cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.";
- Art. 41 alin. (1): "Dreptul la muncã nu poate fi îngrãdit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncã este liberã.";
- Art. 47 alin. (1): "Statul este obligat sã ia mãsuri de dezvoltare economicã şi de protecţie socialã, de naturã sã asigure cetãţenilor un nivel de trai decent.";
- Art. 53 alin. (1): "Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertãţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacã se impune, dupã caz, pentru: apãrarea securitãţii naţionale, a ordinii, a sãnãtãţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertãţilor cetãţenilor; desfãşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamitãţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã, potrivit art. 47 alin. (2) din Constituţie, cetãţenii au, printre altele, dreptul la pensie, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurãri sociale publice sau private şi la mãsuri de asistenţã socialã, potrivit legii. Textul constituţional permite ca legea sã identifice şi sã nominalizeze şi alte asemenea forme prin care anumite categorii de persoane sã primeascã asistenţã socialã şi, de asemenea, sã stabileascã criteriile şi condiţiile de acordare şi de exercitare a acestor drepturi. Aceste condiţii şi criterii pot fi stabilite într-un mod diferit în considerarea unor situaţii speciale ori pentru categorii socioprofesionale diferite. Astfel, textul de lege criticat prevede condiţia specialã pentru medicii, stomatologii şi farmaciştii care au terminat stagiatura, în sensul cã aceştia, pe o duratã de 2 ani de la data încheierii perioadei de stagiaturã, pot beneficia de ajutor de şomaj numai dacã fac dovada cã nu existã posturi vacante în reţeaua sanitarã, corespunzãtoare nivelului de pregãtire a acestora.
Curtea observã cã, într-adevãr, dispoziţiile <>art. 42 cuprinse în reglementarea generalã, Legea nr. 76/2002 , au un conţinut diferit faţã de cele criticate de autorul excepţiei, în sensul cã primele dispun cã nu beneficiazã de indemnizaţie de şomaj persoanele care, la data solicitãrii dreptului, refuzã un loc de muncã potrivit pregãtirii sau nivelului studiilor, situat la o distanţã de cel mult 50 km de localitatea de domiciliu, iar cele criticate privesc reţeaua sanitarã la nivelul întregii ţãri. Aceastã diferenţã de tratament juridic instituitã de dispoziţiile de lege criticate este justificatã de faptul cã medicii, stomatologii şi farmaciştii, datoritã pregãtirii lor profesionale, se aflã într-o situaţie diferitã faţã de celelalte categorii de persoane. Acest tratament diferenţiat este impus şi în considerarea dispoziţiilor constituţionale care prevãd obligaţia statului de a lua mãsuri pentru asigurarea igienei şi a sãnãtãţii publice. Astfel, statul are misiunea ca prin diferite dispoziţii de lege sã reglementeze principalele domenii şi aspecte precum asistenţa medicalã, asigurãrile sociale, alte mãsuri de protecţie a sãnãtãţii fizice, tot legea urmând sã reglementeze controlul exercitãrii profesiilor medicale şi a activitãţilor paramedicale.
În ceea ce priveşte pretinsa încãlcare a prevederilor constituţionale referitoare la exercitarea dreptului la muncã şi la libertatea de alegere a profesiei şi a locului de muncã, Curtea constatã cã acestea nu au legãturã cu cauza dedusã controlului, deoarece dispoziţiile de lege criticate se referã exclusiv la condiţiile de acordare a ajutorului de şomaj. De altfel, categoria de persoane la care se referã textul de lege criticat, şi anume medicii, stomatologii şi farmaciştii, şi-a ales în mod liber profesia pentru care s-a pregãtit şi s-a calificat.
În ceea ce priveşte pretinsa încãlcare a dispoziţiilor art. 53 din Constituţie, Curtea reţine cã acestea sunt aplicabile numai în ipoteza în care existã o restrângere a exercitãrii drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale cetãţenilor, restrângere care, astfel cum s-a arãtat anterior, nu s-a constatat.
Cu privire la raportarea de cãtre autorul excepţiei a textului de lege atacat la prevederile <>Legii nr. 76/2002 , Curtea constatã cã examinarea constituţionalitãţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispoziţiile constituţionale pretins încãlcate. Eventuala necorelare existentã între reglementãrile cuprinse în diferite acte normative nu constituie o problemã de constituţionalitate, ci una de aplicare a legii.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 7 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 58/2001 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, stagiaturii şi activitãţii de cercetare medicalã în sectorul sanitar, excepţie ridicatã de Delia Dãnuţ în Dosarul nr. 1.684/2004 al Tribunalului Maramureş - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 16 noiembrie 2004.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Mariţiu
_______________
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016