Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 491 din 10 mai 2012  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar, precum si a legii in ansamblul sau    Twitter Facebook
Cautare document

DECIZIE nr. 491 din 10 mai 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar, precum si a legii in ansamblul sau

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 420 din 25 iunie 2012

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Aspazia Cojocaru - judecãtor
    Acsinte Gaspar - judecãtor
    Petre Lãzãroiu - judecãtor
    Mircea Ştefan Minea - judecãtor
    Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
    Ion Predescu - judecãtor
    Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
    Tudorel Toader - judecãtor
    Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Daniel-Liviu Arcer.

    Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 118/2010 privind unele mãsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepţie invocatã de Mona Nadia Covaşã, Laura Dionisie, Constantin Guceanu şi alţii, prin Sindicatul Învãţãmântului Preuniversitar Botoşani, în Dosarul nr. 3.465/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilã şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 132D/2012.
    La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
    Curtea dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 133D/2012 - nr. 138D/2012, nr. 140D/2012 şi nr. 143D/2012, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 118/2010 privind unele mãsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepţie invocatã de Maria Alexa, Marcela Amãriuţei, Silvia Belciu şi alţii, Maria Andriescu, Elena Anghelache, Lidia Apetrei şi alţii, Lãcrãmioara Aherghiliţei şi Angelica Pânzaru, Liliana Andrian, Tatiana Arhiroaie, Corneliu Gafiţa şi alţii, Gianina Agache, Daniela Andronache, Anisia Antonovici şi alţii, Mãria Diana Ancuţa, Daniela Antonesei, Mãria Antonesei şi alţii, Constantin Sergiu Alexa, Florentina Alboiu, Cristina Amatiesei şi alţii, precum şi de Felicia Alexa, Daniela Roxana Aniţei, Larisa Delia Bãlan şi alţii, prin Sindicatul Învãţãmântului Preuniversitar Botoşani, în dosarele nr. 3.476/40/2011, nr. 3.508/40/2011, nr. 4.319/40/2011, nr. 4.323/40/2011, nr. 3.458/40/2011, nr. 3.754/40/2011, nr. 3.660/40/2011 şi nr. 3.755/40/2011 ale Tribunalului Botoşani - Secţia civilã.
    La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
    Magistratul-asistent referã asupra faptului cã, în Dosarul nr. 136D/2012, partea Şcoala cu clasele I-VIII "Octav Bãncilã" din localitatea Corni, judeţul Botoşani, a depus la dosar o cerere prin care solicitã judecarea cauzei în lipsã.
    Curtea, având în vedere identitatea de obiect a excepţiilor de neconstituţionalitate invocate în dosarele nr. 132D/2012 - nr. 138D/2012, nr. 140D/2012 şi nr. 143D/2012, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor.
    Reprezentantul Ministerului Public apreciazã ca fiind întrunite condiţiile conexãrii dosarelor.
    Reţinând identitatea de obiect, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea dispune conexarea dosarelor nr. 133D/2012-nr. 138D/2012, nr. 140D/2012 şi nr. 143D/2012 la Dosarul nr. 132D/2012, care este primul înregistrat.
    Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicitã respingerea excepţiei ca neîntemeiatã, invocând în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.655 din 28 decembrie 2010.

                                    CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
    Prin încheierile din 9 noiembrie 2011 şi 22 noiembrie 2011, pronunţate în dosarele nr. 3.465/40/2011, nr. 3.476/40/2011, nr. 3.508/40/2011, nr. 4.319/40/2011, nr. 4.323/40/2011, nr. 3.458/40/2011, nr. 3.754/40/2011, nr. 3.660/40/2011 şi nr. 3.755/40/2011, Tribunalul Botoşani - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 118/2010 privind unele mãsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepţie invocatã de Mona Nadia Covaşã, Laura Dionisie, Constantin Guceanu şi alţii, Maria Alexa, Marcela Amãriuţei, Silvia Belciu şi alţii, Maria Andriescu, Elena Anghelache, Lidia Apetrei şi alţii, Lãcrãmioara Aherghiliţei şi Angelica Pânzaru, Liliana Andrian, Tatiana Arhiroaie, Corneliu Gafiţa şi alţii, Gianina Agache, Daniela Andronache, Anisia Antonovici şi alţii, Mãria Diana Ancuţa, Daniela Antonesei, Mãria Antonesei şi alţii, Constantin Sergiu Alexa, Florentina Alboiu, Cristina Amatiesei şi alţii, prin Sindicatul Învãţãmântului Preuniversitar Botoşani, precum şi de Felicia Alexa, Daniela Roxana Aniţei, Larisa Delia Bãlan şi alţii, prin Sindicatul Învãţãmântului Preuniversitar Botoşani, în cauze având ca obiect soluţionarea cererilor privind restituirea sumelor de bani aferente drepturilor salariale reţinute în baza actului normativ criticat.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã actul normativ criticat, stipulând diminuarea cu 25% a drepturilor salariale sau de naturã salarialã ale personalului plãtit din fonduri publice, încalcã dreptul de proprietate asupra salariului cuvenit pentru munca prestatã, prin atingerea adusã acestui drept în substanţa sa, iar aceastã mãsurã nu are caracter temporar şi nu este justificatã de niciuna din situaţiile care pot determina restrângerea legalã a exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, nicio despãgubire nefiind acordatã pentru privarea de acest drept. Invocã hotãrârile Curţii Europene a Drepturilor Omului, din 23 noiembrie 2000, 22 iunie 2004, 8 noiembrie 2005, 28 septembrie 2004, 8 noiembrie 2005, 23 octombrie 2007, pronunţate în cauzele Ex-regele Greciei şi alţii împotriva Greciei, Broniowski împotriva Poloniei, Kopecky împotriva Slovaciei, Kechko împotriva Ucrainei, şi, respectiv, Cazacu împotriva Republicii Moldova.
    Pe de altã parte, se mai susţine cã, prin promulgarea Legii nr. 118/2010 în chiar ziua în care aceasta a fost votatã, în şedinţa comunã a celor douã Camere ale Parlamentului, au fost încãlcate dispoziţiile art. 147 alin. (2) din Constituţie, ale art. 15 din Legea nr. 47/1992 şi ale art. 133 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, în sensul nesocotirii termenului de 48 de ore înãuntrul cãruia senatorii sau deputaţii ar fi putut formula obiecţii de neconstituţionalitate.
    Tribunalul Botoşani - Secţia civilã, exprimându-şi opinia în dosarele nr. 132D/2012-nr. 138D/2012, considerã cã prevederile art. 1 şi 2 din Legea nr. 118/2010, precum şi legea în ansamblul sãu, sunt constituţionale, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în aceastã materie. În dosarele nr. 140D/2012 şi nr. 143D/2012, apreciazã cã prevederile Legii nr. 118/2010, în ansamblul ei, sunt neconstituţionale, prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (5), art. 16 alin. (2), art. 77 alin. (3), art. 146 şi art. 147 alin. (2) din Constituţie. În acest sens, aratã, în esenţã, cã, de vreme ce Legea privind unele mãsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar a fost trimisã Preşedintelui României şi promulgatã de cãtre acesta în aceeaşi zi în care a fost votatã, au fost nerespectate procedura şi termenul de douã zile reglementat de art. 15 din Legea nr. 47/1992, fiind în acest mod lipsitã de substanţã forma de control de constituţionalitate a legilor înainte de promulgarea acestora. Aratã cã, în conformitate cu dispoziţiile art. 77 alin. (3) din Legea fundamentalã, în cazul în care a fost formulatã o obiecţie de neconstituţionalitate, un act normativ nu poate fi promulgat decât dupã primirea deciziei Curţii Constituţionale prin care i s-a confirmat constituţionalitatea. Mai mult, procedura legiferãrii include atât adoptarea de cãtre Parlament a unui act normativ, cât şi promulgarea acestuia de cãtre Preşedintele României.
    Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.
    Avocatul Poporului, în punctele de vedere exprimate în dosarele nr. 132D/2012, nr. 134D/2012-nr. 138D/2012, nr. 140D/2012 şi nr. 143D/2012, apreciazã cã actul normativ criticat a avut o aplicabilitate limitatã în timp, respectiv în perioada iulie-decembrie 2010, astfel cã excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 118/2010 este inadmisibilã. În punctul de vedere exprimat în Dosarul nr. 133D/2012, în ceea ce priveşte prevederile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010, aratã cã îşi menţine punctul de vedere transmis în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.409D/2011, cu privire la o cauzã similarã. Referitor la critica de neconstituţionalitate a Legii nr. 118/2010, în ansamblul sãu, aratã cã, în ceea ce priveşte invocarea dispoziţiilor art. 147 alin. (2) din Constituţie, acestea sunt incidente în cazurile de neconstituţionalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, aşadar în cauzã nu se mai impune o reexaminare a prevederilor legale criticate. Considerã cã Guvernul îşi poate angaja rãspunderea asupra unui proiect de lege dacã se urmãreşte adoptarea acestuia în condiţii de maximã celeritate, conţinutul reglementãrii vizând stabilirea unor mãsuri urgente într-un domeniu de maximã importanţã, iar aplicarea acestora trebuind sã fie imediatã. Invocã deciziile Curţii Constituţionale nr. 1.415 din 4 noiembrie 2009 şi nr. 1.655 din 28 decembrie 2010.
    Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                                    CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
    Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    Potrivit Încheierii de sesizare, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintã prevederile Legii nr. 118/2010 privind unele mãsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010.
    Analizând motivarea excepţiei, rezultã cã obiectul acesteia îl reprezintã prevederile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010, precum şi ale legii în ansamblul sãu, astfel încât, prin prezenta decizie, Curtea urmeazã sã se pronunţe asupra acestor prevederi legale.
    Textul de lege criticat în mod special are urmãtorul cuprins:
    - Art. 1 alin. (1): "(1) Cuantumul brut al salariilor/soldelor/ indemnizaţiilor lunare de încadrare, inclusiv sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi salariale, precum şi alte drepturi în lei sau în valutã, stabilite în conformitate cu prevederile Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitarã a personalului plãtit din fonduri publice şi ale Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 1/2010 privind unele mãsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte mãsuri în domeniul bugetar, se diminueazã cu 25%."
    În opinia autorilor excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 41 alin. (5) privind dreptul la negocieri colective în materie de muncã şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective, art. 44 - Dreptul de proprietate privatã, art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi şi al unor libertãţi, art. 136 alin. (1) privind proprietatea şi alin. (5) referitor la inviolabilitatea proprietãţii private, art. 146 - Atribuţiile Curţii Constituţionale, art. 147 alin. (2) privind obligarea Parlamentului de a reexamina dispoziţiile din legile declarate neconstituţionale, înainte de promulgarea acestora, şi art. 148 alin. (2) referitor la prioritatea reglementãrilor europene, cu caracter obligatoriu, faţã de dispoziţiile contrare din legile interne.
    De asemenea, se mai invocã prevederile art. 17 cu privire la dreptul de proprietate cuprins în Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului şi ale art. 1 - Protecţia proprietãţii din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã urmãtoarele:
    I. Prevederile legale criticate, referitoare la diminuarea cu 25% a drepturilor salariale sau de naturã salarialã ale personalului plãtit din fonduri publice, au avut o aplicabilitate limitatã în timp, pânã la 31 decembrie 2010, potrivit art. 16 alin. (1) din Legea nr. 118/2010. Cu toate acestea, aceste prevederi legale continuã sã îşi producã efectele juridice în prezenta cauzã, astfel încât, prin raportare la jurisprudenţa sa (a se vedea Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011), Curtea urmeazã a analiza constituţionalitatea prevederilor art. 1 şi art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 118/2010.
    II. În ceea ce priveşte criticile privind neconstituţionalitatea extrinsecã a acestui act normativ, prin încãlcarea dispoziţiilor art. 147 alin. (2) din Constituţie, art. 15 din Legea nr. 47/1992 şi art. 133 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Curtea constatã cã acestea sunt neîntemeiate, pentru considerentele statuate prin Decizia nr. 975 din 7 iulie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 568 din 11 august 2010, cu prilejul examinãrii obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Legea privind unele mãsuri necesare în vederea stabilirii echilibrului bugetar, devenitã Legea nr. 118/2010.
    Cu acel prilej, pronunţându-se asupra unor critici de neconstituţionalitate identice, prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale şi cu aceeaşi motivare, Curtea a respins obiecţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, statuând cã, în conformitate cu prevederile art. 147 alin. (2) din Constituţia României şi ale art. 18 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, "în cazurile de neconstituţionalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat sã reexamineze dispoziţiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale". În cazul legilor declarate parţial neconstituţionale (situaţia Legii privind unele mãsuri necesare în vederea stabilirii echilibrului bugetar, devenitã Legea nr. 118/2010), dupã punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale de cãtre Parlament, Preşedintele României este obligat sã promulge legea în termen de 10 zile, conform art. 77 alin. (3) din Constituţie. În cadrul acestui termen, Preşedintele poate promulga legea în oricare dintre zilele care îi stau la dispoziţie, prin emiterea unui decret în temeiul art. 100 din Legea fundamentalã, care se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I, odatã cu legea.
    Curtea a reţinut cã atât Legea nr. 118/2010, cât şi Decretul de promulgare nr. 603 din 29 iunie 2010 au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010; de asemenea, Curtea a observat cã decretul de promulgare a fost emis la data de 29 iunie 2010, deci în interiorul termenului de douã zile prevãzut de Legea nr. 47/1992. Natura juridicã a acestui termen este una de protecţie a titularilor dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, spre a se evita promulgarea intempestivã a legii şi eludarea, în acest fel, a controlului de constituţionalitate a priori. Pentru a întãri finalitatea urmãritã prin instituirea acestui termen, Curtea, prin decizia precitatã, a stabilit cã, în mãsura în care titularii dreptului de sesizare şi-au exercitat acest drept în interiorul termenului respectiv, controlul de constituţionalitate a priori va fi exercitat chiar dacã decretul de promulgare a fost emis înainte ca aceştia sã îşi fi exercitat dreptul prevãzut de art. 146 lit. a) din Constituţie.
    De asemenea, prin Decizia nr. 1.423 din 20 octombrie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 14 decembrie 2011, Curtea a statuat, cu valoare de principiu, cã promulgarea este un act ulterior adoptãrii legii şi exterior voinţei emitentului actului, astfel încât eventualele probleme de constituţionalitate în legãturã cu acesta nu afecteazã constituţionalitatea extrinsecã a legii. Curtea a mai arãtat cã obiectul controlului de constituţionalitate reglementat la art. 146 lit. d) din Constituţie îl constituie legile şi ordonanţele Guvernului, şi nu decretul de promulgare sau modul în care instituţiile publice înţeleg sã îşi exercite competenţele constituţionale sau legale.
    Întrucât criticile de neconstituţionalitate extrinsecã relevate în prezenta cauzã privesc aspecte identice cu cele relevate în jurisprudenţa precitatã şi având în vedere cã nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziilor menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
    III. Referitor la criticile de neconstituţionalitate intrinsecã, Curtea constatã cã soluţia legislativã criticatã a mai fost supusã controlului de neconstituţionalitate, prin raportare la motive similare de neconcordanţã cu Legea fundamentalã.
    Astfel, prin Decizia nr. 1.155 din 13 septembrie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 27 octombrie 2011, Curtea, reiterând cele statuate prin deciziile nr. 872 şi nr. 874 din 25 iunie 2010, ambele publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, a reţinut, în esenţã, cã dreptul la salariu este corolarul unui drept constituţional, şi anume dreptul la muncã, iar diminuarea sa se constituie într-o veritabilã restrângere a exerciţiului dreptului la muncã. Realizând o examinare a compatibilitãţii dispoziţiilor legale criticate cu fiecare dintre condiţiile strict şi limitativ prevãzute de Legea fundamentalã pentru restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, Curtea a constatat cã mãsura de diminuare a cuantumului salariului/ indemnizaţiei/soldei cu 25% constituie o restrângere a exerciţiului dreptului constituţional la muncã ce afecteazã dreptul la salariu, cu respectarea însã a prevederilor art. 53 din Constituţie.
    Astfel, Curtea a statuat cã diminuarea cu 25% a cuantumului salariului/indemnizaţiei/soldei este prevãzutã prin Legea nr. 118/2010 şi se impune pentru reducerea cheltuielilor bugetare. De asemenea, soluţia legislativã cuprinsã în art. 1 din lege a fost determinatã de apãrarea "securitãţii naţionale", noţiune înţeleasã în sensul unor aspecte din viaţa statului, precum cele economice, financiare, sociale, care ar putea afecta însãşi fiinţa statului prin amploarea şi gravitatea fenomenului. În acest sens, prin Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009, Curtea a statuat cã situaţia de crizã financiarã mondialã ar putea afecta, în lipsa unor mãsuri adecvate, stabilitatea economicã a ţãrii şi, implicit, securitatea naţionalã.
    Cu privire la proporţionalitatea situaţiei care a determinat restrângerea, Curtea a constatat cã existã o legãturã de proporţionalitate între mijloacele utilizate (reducerea cu 25% a cuantumului salariului/indemnizaţiei/soldei) şi scopul legitim urmãrit (reducerea cheltuielilor bugetare/reechilibrarea bugetului de stat) şi cã existã un echilibru între cerinţele de interes general ale colectivitãţii şi protecţia drepturilor fundamentale ale individului.
Cu privire la proporţionalitatea situaţiei care a determinat restrângerea, Curtea a constatat cã existã o legãturã de proporţionalitate între mijloacele utilizate (reducerea cu 25% a cuantumului salariului/indemnizaţiei/soldei) şi scopul legitim urmãrit (reducerea cheltuielilor bugetare/reechilibrarea bugetului de stat) şi cã existã un echilibru între cerinţele de interes general ale colectivitãţii şi protecţia drepturilor fundamentale ale individului.
    De asemenea, Curtea a constatat cã mãsura legislativã criticatã este aplicatã în mod nediscriminatoriu, în sensul cã reducerea de 25% se aplicã tuturor categoriilor de personal bugetar în acelaşi cuantum şi mod. Curtea a observat, totodatã, cã mãsura criticatã prezintã un caracter temporar, având o duratã limitatã în timp, şi anume pânã la data de 31 decembrie 2010, tocmai pentru a nu se afecta substanţa dreptului constituţional protejat.
    În legãturã cu aceastã cerinţã a caracterului temporar al mãsurii de restrângere a dreptului la salariu, analizând contextul legislativ existent la momentul pronunţãrii Deciziei nr. 1.155 din 13 septembrie 2011, Curtea a constatat cã, prin art. 1 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plãtit din fonduri publice, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 28 decembrie 2010, s-a stabilit cã, începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bazã/soldelor funcţiei de bazã/salariilor funcţiei de bazã/indemnizaţiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plãtit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majoreazã cu 15%.
    Aşa cum a statuat Curtea prin Decizia nr. 1.655 din 28 decembrie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 20 ianuarie 2011, o asemenea modalitate de stabilire a cuantumului concret al salariilor/soldelor/ indemnizaţiilor brute nu este de naturã sã încalce cele stabilite prin deciziile Curţii Constituţionale nr. 872 şi nr. 874 din 25 iunie 2010. Cu acele prilejuri, Curtea a impus o obligaţie de rezultat legiuitorului, aceea ca dupã 1 ianuarie 2011 sã revinã la cuantumul salariilor/indemnizaţiilor şi soldelor de dinainte de adoptarea acestor mãsuri de diminuare, în condiţiile încadrãrii în politicile sociale şi de personal, care, la rândul lor, trebuie sã se încadreze în nivelul cheltuielilor bugetare. Este în acelaşi timp o obligaţie sub condi ţie care va duce la revenirea etapizatã a cuantumului drepturilor salariale la nivelul anterior Legii nr. 118/2010. Stabilirea modalitãţii concrete de realizare a acestui proces este o prerogativã a legiuitorului, care va decide, în funcţie de situaţia economico-financiarã a ţãrii, momentul îndeplinirii cât mai rapide a obligaţiei sale de rezultat, în sensul revenirii cel puţin la cuantumul salariilor/indemnizaţiilor şi soldelor de dinainte de adoptarea Legii nr. 118/2010.
    De asemenea, Curtea mai constatã cã, în sensul jurisprudenţei sale, spre exemplu Decizia nr. 939 din 7 iulie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 16 septembrie 2011, salariile viitoare pe care angajatorul trebuie sã le plãteascã angajatului nu intrã în sfera de aplicare a dreptului de proprietate, angajatul neavând un atare drept pentru salariile ce vor fi plãtite în viitor de cãtre angajator ca urmare a muncii viitoare prestate de angajat. Dreptul de proprietate al angajatului în privinţa salariului vizeazã numai sumele certe, lichide şi exigibile.
    În acelaşi sens este şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu, Hotãrârea din 31 mai 2011, pronunţatã în Cauza Maggio şi alţii împotriva Italiei, paragraful 55, potrivit cãreia art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale nu implicã un drept la dobândirea proprietãţii.
    Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţiile, cât şi considerentele cuprinse în deciziile precitate îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
    În legãturã cu invocarea încãlcãrii dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 41 alin. (5) privind dreptul la negocieri colective în materie de muncã şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective, Curtea constatã cã autorii excepţiei nu aratã în ce constã contrarietatea textelor de lege criticate cu aceastã prevedere constituţionalã, contrar cerinţelor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit cãrora "Sesizãrile trebuie fãcute în formã scrisã şi motivate". Or, Curtea nu se poate substitui autorului excepţiei de neconstituţionalitate, formulând critici pe care ulterior sã le analizeze, iar simpla enumerare a textelor constituţionale nu are semnificaţia unei motivãri.
    De altfel, un argument suplimentar în sensul convenţionalitãţii mãsurii de reducere cu 25 de procente a drepturilor salariale sau de naturã salarialã, prin Legea nr. 118/2010, îl constituie şi Decizia de admisibilitate a Curţii Europene a Drepturilor Omului din 6 decembrie 2011, pronunţatã în cauzele conexate nr. 44.232/11 şi nr. 44.605/11 - Felicia Mihãieş şi Adrian Gavril Senteş împotriva României, prin care s-a arãtat cã dispoziţiile Convenţiei pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale nu conferã un drept de a primi un salariu într-un anumit cuantum (paragraful 14), revenind statului sã stabileascã, de o manierã discreţionarã, ce beneficii trebuie plãtite angajaţilor sãi din bugetul de stat, acesta putând dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plãţii unor astfel de beneficii prin modificãri legislative corespunzãtoare (paragraful 15).

    Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele mãsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, precum şi a legii în ansamblul sãu, excepţie invocatã de Mona Nadia Covaşã, Laura Dionisie, Constantin Guceanu şi alţii, Maria Alexa, Marcela Amãriuţei, Silvia Belciu şi alţii, Maria Andriescu, Elena Anghelache, Lidia Apetrei şi alţii, Lãcrãmioara Aherghiliţei şi Angelica Pânzaru, Liliana Andrian, Tatiana Arhiroaie, Corneliu Gafiţa şi alţii, Gianina Agache, Daniela Andronache, Anisia Antonovici şi alţii, Mãria Diana Ancuţa, Daniela Antonesei, Mãria Antonesei şi alţii, Constantin Sergiu Alexa, Florentina Alboiu, Cristina Amatiesei şi alţii, prin Sindicatul Învãţãmântului Preuniversitar Botoşani, precum şi de Felicia Alexa, Daniela Roxana Aniţei, Larisa Delia Bãlan şi alţii, prin Sindicatul Învãţãmântului Preuniversitar Botoşani, în dosarele nr. 3.465/40/2011, nr. 3.476/40/2011, nr. 3.508/40/2011, nr. 4.319/40/2011, nr. 4.323/40/2011, nr. 3.458/40/2011, nr. 3.754/40/2011, nr. 3.660/40/2011 şi nr. 3.755/40/2011 ale Tribunalului Botoşani - Secţia civilã.
    Definitivã şi general obligatorie.
    Pronunţatã în şedinţa din data de 10 mai 2012.


                      PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                                AUGUSTIN ZEGREAN

                              Magistrat-asistent,
                              Irina Loredana Gulie

                                     -----
Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice