Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 490 din 8 iunie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 156 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 587 din 6 iulie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Mihaela Cârstea - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 156 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Mircea Popa în Dosarul nr. 2.536/3/2006 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilã.
La apelul nominal rãspunde personal autorul excepţiei, Mircea Popa, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Având cuvântul, autorul excepţiei Mircea Popa solicitã ataşarea tuturor dosarelor de fond la dosarul Curţii Constituţionale.
Reprezentantul Ministerului Public susţine cã nu este necesarã ataşarea tuturor dosarelor de fond, ci numai a aceluia în care s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate.
Curtea, având în vedere cã la Dosarul nr. 450D/2006 al Curţii Constituţionale este ataşat Dosarul nr. 2.536/3/2006 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilã, dosar în care s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a art. 156 din Codul de procedurã civilã, respinge cererea autorului excepţiei de ataşare a tuturor dosarelor de fond.
Având cuvântul pe fond, autorul excepţiei de neconstituţionalitate solicitã admiterea acesteia, întrucât dispoziţiile art. 156 din Codul de procedurã civilã contravin dreptului la apãrare. Considerã cã instanţa ar trebui sã fie obligatã sã acorde un termen de judecatã pentru lipsã de apãrare, iar nu sã aibã doar aceastã posibilitate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât scopul reglementãrii este soluţionarea cu celeritate a cauzelor.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 13 februarie 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 2.536/3/2006, Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 156 din Codul de procedurã civilã. Excepţia a fost ridicatã de Mircea Popa într-o cauzã având ca obiect soluţionarea unei contestaţii în anulare împotriva unei decizii civile a Tribunalului Bucureşti.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile legale criticate reglementeazã superficial dreptul la apãrare, drept fundamental care nu poate fi lãsat la aprecierea judecãtorului şi nu poate fi limitat la un singur termen pentru lipsa de apãrare. Totodatã, aratã cã dreptul la apãrare constituie o garanţie procesualã care, alãturi de celelalte garanţii, contribuie la desfãşurarea unui proces echitabil, cu respectarea şi aplicarea principiului contradictorialitãţii pãrţilor.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilã şi-a exprimat opinia în sensul cã dispoziţiile legale criticate nu sunt de naturã a îngrãdi şi limita dreptul la apãrare, care, la fel ca orice drept reglementat prin lege, trebuie exercitat cu bunã-credinţã şi în condiţiile legii.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât legiuitorul are latitudinea de a institui modalitãţi diferite de exercitare a drepturilor pãrţilor, iar dreptul de apreciere a judecãtorului cu privire la temeinicia motivelor de solicitare a termenului pentru lipsã de apãrare îşi are legitimitatea în prevederile art. 124 alin. (3) din Constituţie.
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât dispoziţiile art. 156 din Codul de procedurã civilã sunt constituţionale, aşa cum a statuat şi Curtea Constituţionalã prin deciziile nr. 38/2002 şi nr. 337/2004.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 156 din Codul de procedurã civilã, cu urmãtorul cuprins: "Instanţa va putea da un singur termen pentru lipsã de apãrare, temeinic motivatã.
Când instanţa refuzã amânarea judecãţii pentru acest motiv, va amâna, la cererea pãrţii, pronunţarea în vederea depunerii de concluzii scrise."
Autorul excepţiei susţine cã dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 24 privind dreptul la apãrare, ale art. 52 privind dreptul persoanei vãtãmate de o autoritate publicã, ale art. 124 privind înfãptuirea justiţiei şi ale art. 129 referitoare la folosirea cãilor de atac. De asemenea, autorul considerã cã sunt încãlcate şi prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil şi ale art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã asupra dispoziţiilor legale criticate, raportate la prevederile invocate din Constituţie, s-a mai pronunţat prin <>Decizia nr. 530/2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.040 din 23 noiembrie 2005.
Neintervenind elemente noi de naturã sã determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, considerentele şi soluţia acestei decizii sunt valabile şi în prezenta cauzã.
Totodatã, Curtea reţine cã textul de lege examinat nu constituie o restrângere a dreptului la apãrare şi nici nu încalcã principiile constituţionale invocate, ci reprezintã o mãsurã de descurajare a exercitãrii cu rea-credinţã a drepturilor procesule prin cereri de amânare a procesului în scopul tergiversãrii acestuia şi al împiedicãrii înfãptuirii justiţiei.
De asemenea, facultatea instituitã pentru judecãtor, de a nu acorda un termen pentru lipsã de apãrare (caz în care se va amâna pronunţarea, la cererea pãrţii, pentru depunerea de concluzii scrise) sau de a acorda un singur termen în acest scop, implicã responsabilitatea acestuia în înfãptuirea actului de justiţie, iar pentru eventualele abuzuri sau greşeli de judecatã datorate încãlcãrii dreptului la apãrare, legea prevede remediile necesare.
Pentru aceleaşi motive, Curtea reţine cã nu sunt încãlcate nici prevederile art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil, iar în ceea ce priveşte prevederile art. 13 din acelaşi act, referitoare la dreptul la un recurs efectiv, precum şi cele ale art. 52 din Constituţie, privind dreptul persoanei vãtãmate de o autoritate publicã, constatã cã acestea nu au pertinenţã în cauza de faţã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 156 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Mircea Popa în Dosarul nr. 2.536/3/2006 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 8 iunie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
