Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 49 din 10 martie 1998  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a   art. 13 din Legea nr. 15/1996 privind statutul si regimul refugiatilor in Romania    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 49 din 10 martie 1998 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a art. 13 din Legea nr. 15/1996 privind statutul si regimul refugiatilor in Romania

EMITENT: Curtea Constitutionala
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 161 din 23 aprilie 1998
Ioan Muraru - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Viorel Mihai Ciobanu - judecãtor
Mihai Constantinescu - judecãtor
Nicolae Popa - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Romul Petru Vonica - judecãtor
Victor Dan Zlatescu - judecãtor
Paula C. Pantea - procuror
Anisoara Sandu Dragu - magistrat-asistent

Pe rol, pronunţarea asupra exceptiei de neconstituţionalitate a <>art. 13 din Legea nr. 15/1996 privind statutul şi regimul refugiatilor în România, invocatã de Ibra Maika în Dosarul nr. 11.509/1996 al Judecãtoriei Sectorului 1 Bucureşti.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publica din data de 3 martie 1998, în prezenta autorului exceptiei, a reprezentantului Ministerului Public şi în lipsa Guvernului, legal citaţi, fiind consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 10 martie 1998.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 3 octombrie 1997 a Judecãtoriei Sectorului 1 Bucureşti, pronunţatã în Dosarul nr. 11.509/1996 al acestei instanţe, Curtea Constituţionalã a fost sesizatã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 13 din Legea nr. 15/1996 privind statutul şi regimul refugiatilor în România, ridicatã de Ibra Maika.
În motivarea exceptiei se susţine ca prevederile atacate incalca dispoziţiile art. 16 alin. (1), art. 21 şi ale art. 24 din Constituţie, precum şi ale art. 6 alin. 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, deoarece nu obliga şi la citarea organismului a cãrui hotãrâre este contestatã.
În opinia instanţei excepţia este intemeiata, dispoziţia legalã atacatã constituind o limitare neconstitutionala a dreptului la apãrare şi a liberului acces la justiţie, întrucât soluţionarea contestaţiei impune şi participarea Comisiei pentru evaluarea cererilor privind acordarea statutului de refugiat, iar participarea procurorului nu suplineste aceasta lacuna.
Potrivit art. 24 din Legea nr. 47/1992, republicatã, s-au cerut punctele de vedere ale preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, în punctul sau de vedere, arata ca prevederile <>art. 13 din Legea nr. 15/1996 "lezeaza dreptul la apãrare şi contravin, astfel, art. 24 din Constituţie", deoarece, fãrã "citarea reprezentantului comisiei cu ocazia soluţionãrii contestaţiei, procesul civil este lipsit de dimensiunea contradictorialitãţii", garantatã prin dispoziţiile Codului de procedura civilã şi care corespunde dreptului la un proces echitabil, prevãzut la art. 6 alin. 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
În legatura cu condiţiile în care ar urma sa fie citata comisia, prin Guvern sau în alt mod, se considera ca aceasta "nu reprezintã o problema de neconstituţionalitate, ci una de aplicare a legii".
În punctul de vedere al Guvernului se susţine ca excepţia este "vadit nefondata, neavând caracterul unei excepţii de neconstituţionalitate, ci al unei dispute cu privire la determinarea calitãţii procesuale în aceste cauze, a Guvernului sau a Comisiei pentru acordarea statutului de refugiat". Comisia - se arata - nu poate fi citata, întrucât constituie "un organ administrativ cu atribuţii jurisdicţionale", iar "Guvernul nu poate fi parte într-o cale de atac, dacã nu a fost parte în procedura desfasurata în fata comisiei". În ceea ce priveşte interesele statului, se precizeazã ca ele sunt reprezentate de procuror, iar instanta poate solicita comisiei, dacã va considera necesar, "orice fel de acte sau lãmuriri asupra probelor din dosar".
Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al preşedintelui Camerei Deputaţilor şi cel al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, dispoziţiile legale atacate, raportate la prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, republicatã, retine urmãtoarele:
În temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicatã, Curtea este competenta sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate invocatã.
Potrivit <>art. 13 din Legea nr. 15/1996 , ce face obiectul exceptiei, hotãrârea Comisiei pentru evaluarea cererilor privind acordarea statutului de refugiat poate fi contestatã de titularul cererii la judecãtorie, urmând ca aceasta contestaţie sa se judece în procedura de urgenta, cu participarea obligatorie a procurorului. Sentinta judecãtoriei poate fi atacatã cu recurs de titularul cererii şi de procuror.
Primul motiv de neconstituţionalitate invocat este legat de prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie privind egalitatea cetãţenilor în fata legii şi a autoritãţilor publice.
Potrivit art. 18 alin. (1) din Constituţie, cetãţenii strãini şi apatrizii care locuiesc în România se bucura de protecţia generalã a persoanelor şi a averilor, ceea ce implica, sub aspectul drepturilor civile, incidenta normei constituţionale a art. 16, invocatã în excepţie.
Nu se poate retine însã ca dispoziţia legalã atacatã are un caracter discriminatoriu, întrucât nu distinge între diferitele categorii de titulari ai cererilor pentru acordarea statutului de refugiat. Procedura pentru acordarea acestui statut reprezintã o situaţie juridicã specifica, care nu se poate confunda cu procedura legalã pentru soluţionarea altor categorii de cereri, iar legiuitorul, în temeiul art. 125 alin. (3) din Constituţie, poate institui, în considerarea acestei situaţii, o procedura aparte. În acest sens, în jurisprudenta Curţii s-a statuat ca pentru situaţii diferite soluţiile legale nu pot fi aceleaşi, astfel ca rezulta din Decizia nr. 107 din 1 noiembrie 1995, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996, în care s-a prevãzut ca "principiul egalitãţii nu înseamnã uniformitate, asa încât, dacã la situaţii egale trebuie sa corespundã un tratament egal, la situaţii diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit".
De asemenea, nici invocarea art. 21 din Constituţie, privind liberul acces la justiţie, nu justifica critica formulatã prin excepţia invocatã, cat timp <>art. 13 din Legea nr. 15/1996 asigura tocmai accesul la justiţie al titularului cererii de acordare a statutului de refugiat. Autorul exceptiei nu ar putea invoca interesul statului de a fi reprezentat în proces, ci numai propriile sale interese şi drepturi.
În legatura cu dreptul la apãrare, evident ca acesta ar fi lezat, dacã instanta nu ar putea cere comisiei orice fel de proba sau lãmurire pe care o considera necesarã, ceea ce nu depinde de faptul ca acea comisie este sau nu parte în proces. De asemenea, nu se poate considera ca dreptul la apãrare este încãlcat prin aceea ca titularul contestaţiei nu are o parte adversa pe care sa o combata, iar la judecarea acesteia participarea procurorului este obligatorie.
Fata de cele arãtate, întrucât dreptul la apãrare al contestatorului nu este încãlcat, rezulta ca prevederile <>art. 13 din Legea nr. 15/1996 nu sunt contrare exigenţelor art. 6 alin. 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicatã,

CURTEA
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 13 din Legea nr. 15/1996 privind statutul şi regimul refugiatilor în România, invocatã de Ibra Maika în Dosarul nr. 11.509/1996 al Judecãtoriei Sectorului 1 Bucureşti.
Definitiva.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 10 martie 1998.

PREŞEDINTELE CURŢII
CONSTITUŢIONALE,
prof.univ.dr. IOAN MURARU

Magistrat-asistent,
Anisoara Sandu Dragu

---------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016