Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 489 din 29 septembrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 959 din 28 octombrie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Nicoleta Grigorescu - procuror
Irina Loredana Lãpãdat - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, excepţie ridicatã de Gabriela Grigore în Dosarul nr. 314/P/2005 al Tribunalului Argeş - Secţia penalã - Complet specializat anticorupţie.
La apelul nominal rãspunde partea Societatea Comercialã "Banc Post" - S.A., reprezentatã prin consilier juridic. Lipsesc celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Partea Societatea Comercialã "Banc Post" - S.A. solicitã respingerea excepţiei ca neîntemeiatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei, arãtând cã, potrivit prevederilor <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , redactarea defectuoasã a unui text de lege nu poate face obiect al controlului de constituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 3 mai 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 314/P/2005, Tribunalul Argeş - Secţia penalã - Complet specializat anticorupţie a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, excepţie ridicatã de Gabriela Grigore în dosarul menţionat.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã textul de lege criticat utilizeazã sintagmele "bani, bunuri sau alte foloase necuvenite", respectiv "utilizarea creditelor sau a subvenţiilor", fãrã "o explicitare clarã" a acestora, ceea ce este de naturã sã încalce dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 21 alin. (3), art. 23 alin. (1), art. 45 şi art. 124 alin. (1) şi (2). Se aratã cã este încãlcatã prezumţia de nevinovãţie prin faptul cã simpla folosire a unor credite în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate este prezumatã a fi obţinere de foloase necuvenite, apreciindu-se cã "interesele finanţatorului [...] ar fi protejate prin introducerea unei alte sintagme, anume «dacã s-a produs o pagubã»". Totodatã, se subliniazã cã "legea vizeazã situaţia utilizãrii unor subvenţii sau a unor credite preferenţiale, tot cu caracter de subvenţie/facilitate, în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate".
Tribunalul Argeş - Secţia penalã - Complet specializat anticorupţie apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât dispoziţiile legale criticate nu încalcã nici una dintre prevederile constituţionale invocate.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Aratã cã prevederile art. 21 alin. (3) şi cele ale art. 23 alin. (1) din Constituţie, invocate de autoarea excepţiei în motivarea acesteia, nu au relevanţã în cauzã. Cât priveşte critica formulatã în raport de prevederile art. 45 din Constituţie, se aratã cã nu poate fi reţinutã, întrucât norma constituţionalã invocatã garanteazã accesul liber al persoanei la o activitate economicã şi libera iniţiativã numai dacã acestea sunt exercitate în condiţiile legii.
Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Se aratã cã dispoziţiile <>art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 nu opresc pãrţile interesate de a se adresa instanţelor judecãtoreşti, de a fi apãrate şi de a beneficia de un proces echitabil, incriminarea unor fapte ca fiind infracţiuni nefiind de naturã sã limiteze accesul liber la justiţie. Totodatã, se apreciazã cã dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 23 alin. (1), art. 45 şi 124, invocate de asemenea în motivarea excepţiei, nu au incidenţã în cauzã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, potrivit cãrora: "Sunt pedepsite cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi urmãtoarele fapte, dacã sunt sãvârşite în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite:
[...] c) utilizarea creditelor sau a subvenţiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate."
Autoarea excepţiei susţine cã aceste dispoziţii legale sunt contrare prevederilor constituţionale cuprinse în art. 21 alin. (3), art. 23 alin. (1), art. 45 şi art. 124 alin. (1) şi (2), având urmãtorul cuprins:
- Art. 21 alin. (3): "Pãrţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.";
- Art. 23 alin. (1): "Libertatea individualã şi siguranţa persoanei sunt inviolabile.";
- Art. 45: "Accesul liber al persoanei la o activitate economicã, libera iniţiativã şi exercitarea acestora în condiţiile legii sunt garantate.";
- Art. 124 alin. (1) şi (2): "(1) Justiţia se înfãptuieşte în numele legii.
(2) Justiţia este unicã, imparţialã şi egalã pentru toţi."
Se susţine, în esenţã, cã textul criticat este defectuos redactat, fiind încãlcatã prezumţia de nevinovãţie prin aceea cã simpla folosire a unor credite în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate este prezumatã a fi obţinere de foloase necuvenite. Se apreciazã cã se impune completarea acestuia cu sintagma «dacã s-a produs o pagubã».
Examinând excepţia de neconstituţionalitate Curtea constatã cã s-a mai pronunţat în jurisprudenţa sa asupra constituţionalitãţii <>art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 , prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale, şi, în esenţã, cu aceeaşi motivare, de exemplu prin <>Decizia nr. 227 din 21 aprilie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 17 iunie 2005. Cu acel prilej, respingând excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, Curtea a reţinut cã prin incriminarea faptei de utilizare a creditelor sau a subvenţiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate nu este îngrãditã libertatea economicã, întrucât art. 45 din Legea fundamentalã garanteazã exercitarea liberei iniţiative şi accesul persoanei la o activitate economicã "în condiţiile legii", iar textul de lege criticat nu face decât sã sancţioneze nerespectarea unor astfel de condiţii legale. De asemenea, Curtea a reţinut cã <>art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 nu conţine nici o prevedere de naturã sã împiedice pãrţile interesate sã se prevaleze, fãrã nici o îngrãdire, de toate garanţiile care caracterizeazã dreptul la un proces echitabil, reglementat de dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 21 alin. (3), şi nu aduce atingere libertãţii individuale sau principiilor constituţionale care guverneazã înfãptuirea justiţiei, întrucât nu afecteazã în vreun fel imparţialitatea, unicitatea, egalitatea şi independenţa acesteia.
Deoarece nu au intervenit elemente noi de naturã sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii, soluţia şi considerentele deciziei menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Cât priveşte criticile privind lipsa de claritate a textului ce face obiectul excepţiei, precum şi propunerea în sensul completãrii sale cu sintagma «dacã s-a produs o pagubã», acestea excedeazã competenţei Curţii, întrucât, potrivit dispoziţiilor <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "Curtea Constituţionalã se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã, fãrã a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului", şi, prin urmare, nu are competenţa de a cenzura o eventualã redactare defectuoasã a textului legal criticat şi nici de a face propuneri de lege ferenda. În acest sens, Curtea Constituţionalã a statuat în mod constant în jurisprudenţa sa faptul cã nu îşi poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normã juridicã, spre a îndeplini rolul de legislator pozitiv.
Pentru considerentele arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, excepţie ridicatã de Gabriela Grigore în Dosarul nr. 314/P/2005 al Tribunalului Argeş - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 29 septembrie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Lãpãdat
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
