Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 489 din 16 decembrie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 64 alin. (1) lit. p) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 54 din 22 ianuarie 2004
Nicolae Popa - preşedinte
Costicã Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Lucian Stângu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Paula C. Pantea - procuror
Mãdãlina Ştefania Diaconu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 64 alin. (1) lit. p) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate, excepţie ridicatã de Colegiul Medicilor din România în Dosarul nr. 1.549/2003 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia de contencios administrativ.
La apelul nominal rãspunde autorul excepţiei, prin consilier juridic, precum şi partea Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate, prin consilier juridic. Procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul autorului excepţiei solicitã admiterea excepţiei ridicate, arãtând cã, în temeiul textului de lege criticat, Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate a emis <>Decizia nr. 139/2002 prin care s-a stabilit cuantumul asigurãrilor de rãspundere civilã în domeniul medical. Permiţând o asemenea delegare de competenţã cãtre Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate, textul legal criticat eludeazã competenţa exclusivã a Parlamentului de a legifera în acest domeniu.
Reprezentantul Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ridicate, arãtând cã <>art. 64 alin. (1) lit. p) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 150/2002 respectã competenţa primarã a Parlamentului de a legifera, dând în sarcina Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate numai reglementarea sistemului de asigurãri de rãspundere civilã, iar nu competenţa generalã de a reglementa în acest domeniu.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã. Apreciazã cã este de competenţa Parlamentului sã legifereze, la nivel primar, în acest domeniu, fãrã a se exclude posibilitatea altor organe de a emite norme secundare, de aplicare a legii, cu caracter tehnic.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 15 septembrie 2003, pronunţatã în Dosarul nr. 1.549/2003, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 64 alin. (1) lit. p) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate, excepţie ridicatã de Colegiul Medicilor din România în cadrul procesului de contencios administrativ cu pârâta Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate.
În motivarea excepţiei autorul acesteia susţine cã dispoziţia legalã criticatã, în temeiul cãreia Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate a emis decizia contestatã în contencios administrativ, contravine prevederilor art. 1 alin. (3), art. 2 alin. (1), art. 51 şi art. 58 alin. (1) din Constituţie. Într-un stat de drept, respectarea Constituţiei şi a supremaţiei sale este obligatorie atât pentru cetãţeni, cât şi pentru autoritãţile publice. Astfel, reglementarea asigurãrilor de rãspundere civilã intrã în competenţa exclusivã a Parlamentului, unica autoritate legiuitoare a ţãrii, şi nu poate fi delegatã Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia contencios administrativ, contrar dispoziţiilor <>art. 23 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, nu şi-a exprimat, prin încheierea de sesizare, opinia cu privire la excepţia ridicatã.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã, deoarece dispoziţiile legale criticate nu contravin nici uneia dintre prevederile constituţionale invocate. Atribuţia Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, prevãzutã de aceste dispoziţii legale, nu se referã la elaborarea unor norme primare în domeniu, ci "emiterea unor norme de aplicare a dispoziţiilor legale, care sã asigure un sistem de asigurãri de rãspundere civilã unitar", ceea ce nu echivaleazã cu o delegare legislativã. Aprecierea în concret cu privire la caracterul normelor cuprinse într-o decizie a Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate şi cu privire la respectarea prin acestea a dispoziţiilor cuprinse în acte normative cu forţã juridicã superioarã este de competenţa exclusivã a instanţei judecãtoreşti, pe calea acţiunii în contencios administrativ.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicatã, precum şi ale art. 1 alin. (1), <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 64 alin. (1) lit. p) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurãri de sãnãtate, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 20 noiembrie 2002, dispoziţii care au urmãtorul conţinut:
"(1) Atribuţiile CNAS sunt urmãtoarele: [....]
p) reglementeazã în mod unitar sistemul de asigurãri de rãspundere civilã".
Autorul excepţiei considerã cã dispoziţiile legale criticate sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3), art. 2 alin. (1), art. 51 şi art. 58 alin. (1). În urma republicãrii Constituţiei României în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, dispoziţiile art. 51 au fost preluate în cuprinsul art. 1 alin. (5), iar prevederile art. 58 alin. (1) au devenit art. 61 alin. (1). Ca urmare, dispoziţiile constituţionale pretins a fi încãlcate au, în prezent, urmãtorul conţinut:
- Art. 1 alin. (3): "România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertãţile cetãţenilor, libera dezvoltare a personalitãţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintã valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate."
- Art. 1 alin. (5): "În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.";
- Art. 2 alin. (1): "Suveranitatea naţionalã aparţine poporului român, care o exercitã prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.";
- Art. 61 alin. (1): "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţãrii."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate şi dispoziţiile legale criticate, cu raportare la prevederile constituţionale invocate, Curtea constatã urmãtoarele:
Caracterul constituţional al dispoziţiilor <>art. 64 alin. (1) lit. p) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 150/2002 este legat de calificarea activitãţii de reglementare în mod unitar a sistemului de asigurãri de rãspundere civilã ca fiind o activitate de legiferare, de competenţa exclusivã a autoritãţii legiuitoare, ori o activitate de reglementare secundarã, care poate fi exercitatã de o autoritate de specialitate, cum este Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate.
Din conţinutul textului de lege criticat rezultã cã aceastã atribuţie vizeazã, în mod evident, elaborarea normelor organizatorice şi tehnice care sã asigure aplicarea unitarã a dispoziţiilor legale în domeniul asigurãrii de rãspundere civilã. Aşadar, normele ce pot fi emise de Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate nu ţin loc de reglementare legalã, ci vizeazã aplicarea legii. În cazul în care Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate ar elabora anumite norme juridice, cu depãşirea atribuţiilor sale legale, în domenii ce pot fi reglementate numai prin lege, actul administrativ astfel emis ar încãlca prevederile constituţionale, însã controlul acestuia nu intrã în competenţa Curţii Constituţionale, ci a instanţelor judecãtoreşti.
Faţã de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicatã, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) şi (3) şi al <>art. 25 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 64 alin. (1) lit. p) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate, excepţie ridicatã de Colegiul Medicilor din România în Dosarul nr. 1.549/2003 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia de contencios administrativ.
Definitivã şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 16 decembrie 2003.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Mãdãlina Ştefania Diaconu
Întrucât domnişoara Mãdãlina Ştefania Diaconu se aflã în concediu fãrã platã, în locul sãu semneazã, în temeiul art. 261 alin. 2 din Codul de procedurã civilã,
Prim magistrat-asistent,
Claudia Miu
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
