Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 488 din 8 iunie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II alin. (2) si (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 65/2004 pentru modificarea Codului de procedura civila si ale art. II alin. (3) si (4) din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 593 din 10 iulie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Mihaela Cîrstea - procuror
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. II alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 65/2004 pentru modificarea Codului de procedurã civilã şi ale <>art. II alin. (3) şi (4) din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Emanoil Blidãrescu şi Romicã Podaru în Dosarul nr. 11.605/2005 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia civilã şi de Studer Maja Esther în Dosarul nr. 10.998/2005 al aceleiaşi instanţe.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere identitatea de obiect a excepţiilor de neconstituţionalitate, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii dosarelor nr. 388D/2006 şi nr. 389D/2006.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor.
Curtea, în temeiul <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 389D/2006 la Dosarul nr. 388D/2006, care este primul înregistrat.
Cauza este în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 13 februarie 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 11.605/2005, şi Încheierea din 20 februarie 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 10.998/2005, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. II alin. (2) şi (3) din Legea nr. 493/2004 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 65/2004 pentru modificarea Codului de procedurã civilã şi a celor ale <>art. II alin. (3) şi (4) din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Emanoil Blidãrescu, Romicã Podaru şi Studer Maja Esther.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã textele de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3), art. 15 alin. (2) şi ale art. 129, prin acordarea competenţei de soluţionare atât a apelului, cât şi a recursului aceleiaşi instanţe de judecatã, astfel încât pãrţile nu vor beneficia de un control judiciar real, exercitat de cãtre o instanţã de judecatã superioarã, şi nici de un proces echitabil. Autorii excepţiei apreciazã cã prin reglementarea criticatã justiţiabilul este privat de exercitarea cãii de atac a recursului, cale de atac de reformare care nu poate fi decât de competenţa instanţei superioare celei de apel.
Curtea de Apel Ploieşti - Secţia civilã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens aratã cã textele de lege criticate reglementeazã situaţii tranzitorii, în cadrul cãrora legiuitorul derogã de la principiul ultrctivitãţii legii vechi şi dispune aplicarea imediatã a legii noi. În acest context, instanţa apreciazã cã dispoziţiile criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate în susţinerea excepţiei, cu atât mai mult cu cât, potrivit art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Constituţie, reglementarea competenţei instanţelor judecãtoreşti, a procedurii de judecatã şi a exercitãrii cãilor de atac reprezintã atributul exclusiv al legiuitorului.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale, aratã cã trimiterea dosarelor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la curţile de apel nu îngrãdeşte accesul la un proces echitabil, întrucât cãile de atac respective, apel şi recurs, se soluţioneazã de complete diferite, cu respectarea tuturor drepturilor şi garanţiilor procesuale ale pãrţilor, care beneficiazã de un acces real la toate cãile de atac, ordinare sau extraordinare. De asemenea, aratã cã modificarea reglementãrii în aceastã materie a fost realizatã de legiuitor în cadrul competenţei sale constituţionale, fiind impusã de o serie de raţiuni majore, care erau afectate de reglementarea anterioarã, ce instituia competenţa exclusivã a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în materie de soluţionare a recursurilor, urmãrindu-se astfel o mai bunã administrare a justiţiei, o deplinã realizare a accesului liber la justiţie şi a dreptului la un proces echitabil, precum şi deblocarea activitãţii instanţei supreme.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate în susţinerea excepţiei. Mai mult, aceste dispoziţii sunt în deplinã concordanţã cu art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Constituţie, potrivit cãrora stabilirea competenţei instanţelor judecãtoreşti, procedura de judecatã şi condiţiile de exercitare a cãilor de atac constituie atributul exclusiv al legiuitorului.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite în cauzã de judecãtorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), precum şi ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie de fapt dispoziţiile <>art. II alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 65/2004 pentru modificarea Codului de procedurã civilã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 840 din 14 septembrie 2004, ordonanţã aprobatã prin <>Legea nr. 493/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.071 din 18 noiembrie 2004, precum şi dispoziţiile <>art. II alin. (3) şi (4) din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã, lege publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005.
Dispoziţiile de lege criticate au urmãtorul conţinut:
- <>Art. II alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 65/2004 : "(2) Cãile de atac se judecã de instanţele competente, potrivit prezentei ordonanţe de urgenţã.
(3) În cazurile prevãzute la alin. (2), apelurile aflate pe rolul curţilor de apel la data intrãrii în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţã se trimit la tribunale, iar recursurile aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se trimit la curţile de apel. Trimiterea dosarelor se va face prin declinarea competenţei, prin încheiere irevocabilã, datã în camera de consiliu, fãrã citarea pãrţilor.";
- <>Art. II alin. (3) şi (4) din Legea nr. 219/2005 : "(3) Recursurile aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data intrãrii în vigoare a prezentei legi şi care, potrivit prezentei legi, sunt de competenţa curţilor de apel se trimit la curţile de apel.
(4) În cazurile prevãzute la alin. (1)-(3), trimiterea dosarelor se va face, pe cale administrativã, instanţelor devenite competente sã le judece."
Autorii excepţiei susţin cã dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3), referitoare la statul de drept, ale art. 15 alin. (2), privind neretroactivitatea legii, şi ale art. 129, privind folosirea cãilor de atac.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile <>art. II alin. (3) şi (4) din Legea nr. 219/2005 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate prin raportare la aceleaşi prevederi constituţionale ca şi în cauza de faţã.
În acest sens, este <>Decizia nr. 90 din 7 februarie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 1 martie 2006, şi <>Decizia nr. 266 din 16 martie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 14 aprilie 2006, prin care Curtea a statuat cã dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, pentru considerentele acolo reţinute.
Cu privire la dispoziţiile <>art. II alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 65/2004 , Curtea constatã cã acestea au mai format obiect al controlului de constituţionalitate.
Astfel, prin <>Decizia nr. 483 din 29 septembrie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.038 din 23 noiembrie 2005, şi <>Decizia nr. 509 din 6 octombrie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.039 din 23 noiembrie 2005, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã. Cu acele prilejuri, Curtea a constatat cã textele de lege criticate au un caracter tranzitoriu, constituind, pe de-o parte, o aplicare a regulii generale consacrate de art. 725 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, potrivit cãreia dispoziţiile procedurale sunt de imediatã aplicare, iar pe de altã parte, o derogare de la excepţia instituitã prin alin. 2 al aceluiaşi articol, care, în materie de competenţã, consacrã ultrctivitatea legii vechi.
Totodatã, Curtea a constatat cã soluţia legislativã adoptatã nu are caracter retroactiv, întrucât aplicarea sa se limiteazã exclusiv la apelurile aflate pe rolul curţilor de apel şi la recursurile aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data intrãrii în vigoare a noii reglementãri, cu respectarea regulii potrivit cãreia dispoziţiile procedurale sunt de imediatã aplicare. Faptul cã apelul şi recursul sunt judecate de aceeaşi instanţã nu are semnificaţia unei încãlcãri a art. 129 din Constituţie, întrucât, potrivit acestuia, pãrţile interesate şi Ministerul Public pot exercita cãile de atac "în condiţiile legii" şi, chiar dacã ambele cãi de atac sunt soluţionate de aceeaşi instanţã, completele de judecatã au o compunere diferitã.
Din aceleaşi motive, Curtea a reţinut cã dispoziţiile legale criticate nu contravin principiului statului de drept, consacrat de prevederile art. 1 alin. (3) din Legea fundamentalã.
Deoarece nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât soluţiile, cât şi motivarea acestor decizii îşi pãstreazã valabilitatea.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. II alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 65/2004 pentru modificarea Codului de procedurã civilã şi ale <>art. II alin. (3) şi (4) din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Emanoil Blidãrescu şi Romicã Podaru în Dosarul nr. 11.605/2005 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia civilã şi de Studer Maja Esther în Dosarul nr. 10.998/2005 al aceleiaşi instanţe.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 8 iunie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
