Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 488 din 16 decembrie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 30 din 14 ianuarie 2004
Nicolae Popa - preşedinte
Costicã Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Lucian Stângu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Paula C. Pantea - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Românoexport" - S.A. în Dosarul nr. 2.929/2003 al Judecãtoriei Sectorului 4 Bucureşti.
La apelul nominal rãspunde consilier juridic Maria Luminiţa Mincu Pãtraşcu-Brâncuşi pentru Societatea Comercialã "Prodin" - S.A. Lipseşte autorul excepţiei, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 389C/2003 având ca obiect aceeaşi excepţie, ridicatã de acelaşi autor în Dosarul nr. 1.938/2003 al aceleiaşi instanţe.
La apelul nominal rãspunde consilier juridic Maria Luminiţa Mincu Pãtraşcu-Brâncuşi pentru Societatea Comercialã "Prodin" - S.A. Lipseşte autorul excepţiei, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor, având în vedere identitatea de obiect şi de pãrţi a acestora.
Reprezentantul Societãţii Comerciale "Prodin" - S.A. şi cel al Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea, în temeiul <>art. 16 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, raportat la art. 164 din Codul de procedura civilã, dispune conexarea Dosarului nr. 389C/2003 la Dosarul nr. 388C/2003, care a fost primul înregistrat.
Reprezentantul Societãţii Comerciale "Prodin" - S.A. solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, deoarece Curtea s-a mai pronunţat asupra acestor reglementãri, stabilind constituţionalitatea acestora.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca nefondatã. Se aratã cã dispoziţiile legale criticate nu încalcã art. 16 şi 21 din Constituţie. În acest sens, este invocatã jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierile din 2 iunie 2003, pronunţate în dosarele nr. 2.929/2003 şi nr. 1.938/2003, Judecãtoria Sectorului 4 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Românoexport" - S.A.
În motivãrile excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine cã dispoziţiile art. 403 alin. 1 din Codul de procedurã civilã contravin prevederilor art. 16 alin. (1), precum şi ale art. 41 alin. (2) din Constituţie, întrucât legifereazã inegalitatea în faţa legii, lãsând la aprecierea instanţei de judecatã stabilirea cuantumului cauţiunii pentru suspendarea executãrii silite. Se permite astfel, în opinia autorului excepţiei, posibilitatea creãrii unor stãri de inegalitate în faţa legii, precum şi a încãlcãrii prevederii constituţionale potrivit cãreia proprietatea este ocrotitã în mod egal de lege.
Totodatã, autorul excepţiei invocã şi încãlcarea dispoziţiilor art. 135 din Constituţie, deoarece, în ipoteza în care cererea de suspendare a executãrii silite ar fi respinsã, prerogativele aferente dreptului în discuţie sunt în mod nejustificat afectate.
Autorul excepţiei susţine cã textul de lege criticat încalcã şi dispoziţiile art. 21 din Constituţie privind accesul liber la justiţie, "întrucât limitele cauţiunii nu sunt fixate prin lege, ci ele urmeazã a fi fixate de cãtre instanţa de judecatã şi nu orice persoanã are posibilitatea de a plãti sume importante în bani".
Judecãtoria Sectorului 4 Bucureşti considerã cã textul criticat este constituţional, mãsura proceduralã prevãzutã neavând semnificaţia instituirii unei diferenţe de tratament juridic cu privire la proprietate sau a unor privilegii ori discriminãri.
Potrivit prevederilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã cã excepţia este neîntemeiatã. Se argumenteazã, în acest sens, cã "procedura de judecatã a contestaţiei de executare în ansamblul sãu se întemeiazã pe dispoziţiile art. 125 alin. (3) din Constituţia României, care prevãd în mod expres cã reglementarea competenţei şi a procedurii de judecatã se face prin «lege», dând, astfel, libertate legiuitorului sã statueze în aceste domenii". În opinia Guvernului, "Normele cuprinse la art. 403 din Codul de procedurã civilã sunt concepute de legiuitor şi ca o mãsurã de evitare a abuzului procesual". În legãturã cu modul în care judecãtorul stabileşte cuantumul cauţiunii potrivit art. 403 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, în funcţie de circumstanţele speţei, Guvernul considerã cã nu este "o problemã de constituţionalitate, ci una ce ţine de aplicarea textului procedural criticat în funcţie de datele concrete ale cauzei". Se considerã, de asemenea, cã textul criticat "asigurã un tratament juridic egal pentru cei interesaţi în exercitarea dreptului de a se adresa justiţiei, atât în ceea ce priveşte încuviinţarea suspendãrii executãrii silite, cât şi pentru controlul judecãtoresc al soluţiei pronunţate", normele respective fiind "aplicabile tuturor cauzelor de acest fel, precum şi tuturor pãrţilor din aceste cauze, în egalã mãsurã". Guvernul aratã cã, de altfel, Curtea Constituţionalã s-a mai pronunţat cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedurã civilã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile pãrţii prezente şi ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicatã, precum şi celor ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 403 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, dispoziţii care au urmãtorul cuprins: "Pânã la soluţionarea contestaţiei la executare sau a altei cereri privind executarea silitã, instanţa competentã poate suspenda executarea, dacã se depune o cauţiune în cuantumul fixat de instanţã, în afarã de cazul în care legea dispune altfel."
Critica de neconstituţionalitate se bazeazã pe susţinerea cã prevederile textului menţionat încalcã dispoziţiile constituţionale privind egalitatea în drepturi prevãzutã de art. 16 alin. (1), dreptul de acces liber la justiţie reglementat de art. 21, precum şi ocrotirea proprietãţii prevãzutã de art. 41 alin. (2), devenit art. 44 alin. (2) dupã revizuirea şi republicarea Constituţiei în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003. Totodatã, au fost invocate dispoziţiile fostului art. 135 alin. (1), care au fost incluse în prevederile art. 44 alin. (1) şi (2) teza întâi, cu un conţinut mai complex.
Dispoziţiile constituţionale invocate au, în prezent, urmãtorul cuprins:
- Art. 16 alin. (1): "(1) Cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.";
- Art. 21: - "(1) Orice persoanã se poate adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrãdi exercitarea acestui drept.
(3) Pãrţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.
(4) Jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite.";
- Art. 44 alin. (1) şi (2) texa întâi: "(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea privatã este garantatã şi ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular. [...]."
Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã aceasta este neîntemeiatã.
Dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului exercitat de Curtea Constituţionalã. Prin mai multe decizii, Curtea a respins ca nefondate excepţiile de neconstituţionalitate având ca obiect dispoziţiile art. 403 alin. 1 din Codul de procedurã civilã (A se vedea, de exemplu, <>Decizia nr. 150 din 9 mai 2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 15 iulie 2002; <>Decizia nr. 15 din 21 ianuarie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 115 din 24 februarie 2003; Deciziile nr. 8 şi 55 din 14 ianuarie 2003, respectiv 6 februarie 2003, ambele publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 10 martie 2003, şi <>Decizia nr. 76 din 20 februarie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 3 aprilie 2003).
În esenţã, Curtea a reţinut cã art. 403 alin. 1 din Codul de procedurã civilã nu încalcã dispoziţiile art. 16 alin. (1), ale art. 41 alin. (2) şi ale art. 21 din Constituţie, reţinând cã prin obligarea la plata cauţiunii nu este instituitã o diferenţã de tratament juridic, textul fiind aplicabil tuturor persoanelor titulare ale dreptului de proprietate privatã, care introduc contestaţie la executare şi solicitã suspendarea executãrii. În ceea ce priveşte invocarea încãlcãrii dispoziţiilor art. 21 din Constituţie privind accesul liber la justiţie, s-a reţinut cã obligaţia de a plãti cauţiunea are caracterul unei garanţii instituite în favoarea creditorului care deţine un titlu executoriu. Curtea a mai reţinut în acelaşi timp cã obligarea la plata unei cauţiuni nu aduce atingere dreptului persoanei la judecatã în termen rezonabil, întrucât prin aceasta nu se prelungeşte termenul de soluţionare a cauzei.
Soluţiile pronunţate de Curte şi considerentele care au stat la baza acestora sunt valabile şi în cauza de faţã, neintervenind elemente noi de naturã sã determine reconsiderarea jurisprudenţei.
Faţã de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicatã, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Românoexport" - S.A. în dosarele nr. 2.929/2003 şi nr. 1.938/2003 ale Judecãtoriei Sectorului 4 Bucureşti.
Definitivã şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 16 decembrie 2003.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Mihai Paul Cotta
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
