Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 488 din 11 noiembrie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 35 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 19 ianuarie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Aurelia Popa - procuror
Benke Karoly - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 35 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Ghenuţa" - S.R.L. Iaşi în Dosarul nr. 9.273/2003 al Tribunalului Iaşi.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate. Se aratã cã natura unitarã şi concursualã a procedurii de deschidere a falimentului este în concordanţã cu textul constituţional al art. 16 alin. (1), precum şi cu cel al art. 53.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 21 aprilie 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 9.273/2003, Tribunalul Iaşi a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 35 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Ghenuţa" - S.R.L. Iaşi.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine cã dispoziţiile <>art. 35 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi celor ale art. 53 alin. (1).
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate aratã, în esenţã, cã se încalcã principiul egalitãţii pãrţilor în faţa instanţei, întrucât "reclamanta ar avea o poziţie privilegiatã, în sensul cã acesteia i s-ar crea în continuare dreptul de valorificare a creanţei sale" în dauna creanţei autorului excepţiei, parte care a cerut, printr-o cerere reconvenţionalã, compensarea celor douã creanţe. Prin urmare, se considerã de cãtre autorul excepţiei cã i "s-ar crea o situaţie inechitabilã şi discriminatorie prin suspendarea dreptului de a-şi valorifica creanţa".
De asemenea, se aratã cã se încalcã prevederile art. 53 alin. (1) din Constituţie prin "restrângerea exerciţiului de valorificare a creanţei, şi, respectiv, de soluţionare a cererii reconvenţionale, o datã cu soluţionarea acţiunii reclamantei".
Tribunalul Iaşi considerã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã.
Se aratã cã dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1) se referã "în mod expres şi limitativ la cetãţeni, deci la persoane fizice, categorie din care pãrţile în litigiu nu fac parte".
Totodatã, se apreciazã, pe de altã parte, cã "raţiunea pentru care legiuitorul a adoptat aceastã soluţie nu poate fi alta decât nevoia de a se crea un cadru unic în care creditorii sã îşi poatã valorifica drepturile contra debitorului aflat în stare de faliment", iar procedurile paralele nu ar face decât sã pericliteze aceastã unitate. De asemenea, se susţine cã imposibilitatea proceduralã creatã de <>art. 35 din Legea nr. 64/1995 , în sensul soluţionãrii separate a acţiunii principale de cererea reconvenţionalã introdusã de autorul excepţiei de neconstituţionalitate, nu încalcã prevederile constituţionale ale art. 53, întrucât "utilizarea unor cãi şi proceduri diferite de valorificare a dreptului nu echivaleazã cu o restrângere ori anulare a acestuia, [...] dreptul, în materialitatea sa, rãmânând neafectat".
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã.
În punctul de vedere prezentat, Guvernul susţine, ca şi instanţa de judecatã, cã raţiunea instituirii unei asemenea proceduri "rezidã în nevoia practicã de a se crea un cadru unic în care creditorii sã-şi poatã valorifica drepturile împotriva debitorului acestora aflat în stare de faliment", iar existenţa unei proceduri paralele cu procedura concursualã a insolvenţei ar "compromite eforturile depuse pentru evaluarea activului şi pasivului averii debitorului în vederea distribuirii rezultatului lichidãrii, în condiţiile legii şi în cotele stabilite, cãtre creditori".
De asemenea, se mai aratã cã dispoziţiile <>art. 35 din Legea nr. 64/1995 , trebuie corelate cu cele ale art. 26 şi 58^4 din lege, care stabilesc condiţiile exercitãrii dreptului debitorului de a solicita deschiderea procedurii falimentului, precum şi obligaţia creditorilor sã îşi înscrie creanţele în masa credalã într-un termen stabilit de judecãtorul-sindic, în caz contrar aceştia "pierd dreptul de a participa la distribuirile de sume obţinute din lichidarea bunurilor şi dreptul de a se îndrepta împotriva debitorului pentru realizarea creanţelor, ulterior închiderii procedurii". Guvernul considerã cã aceste prevederi "asigurã egalitatea tratamentului tuturor creditorilor ale cãror creanţe sunt anterioare deschiderii procedurii concursuale a insolvenţei", iar suspendarea prevãzutã de art. 35 nu afecteazã dreptul creditorilor la valorificarea creanţelor, întrucât "aceştia vor avea asiguratã stabilirea valorii creanţei lor asupra averii debitorilor în cadrul procedurii contradictorii de validare a creanţelor, ce se desfãşoarã în faţa judecãtorului-sindic".
Guvernul apreciazã cã suspendarea acţiunilor judiciare sau extrajudiciare prevãzutã de art. 35 se aplicã şi "eventualelor cereri reconvenţionale formulate în cadrul acţiunilor în pretenţii introduse de lichidator ulterior deschiderii procedurii".
Prin urmare, se considerã cã "suspendarea acţiunilor individuale ar putea pricinui eo ipso o vãtãmare a dreptului de creanţã, însã numai dacã nu ar exista posibilitatea de declarare a creanţelor în procedura de insolvenţã", iar existenţa unei asemenea proceduri exclude incidenţa "unei vãtãmãri neconstituţionale a dreptului creditorilor".
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 35 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 13 decembrie 1999, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Dispoziţiile criticate ca fiind neconstituţionale au urmãtorul cuprins:
- Art. 35: "De la data deschiderii procedurii se suspendã toate acţiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale."
Textele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt art. 16 alin. (1), precum şi art. 53 alin. (1), acestea având urmãtorul cuprins:
- Art. 16 alin. (1): "Cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.";
- Art. 53 alin. (1): "Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertãţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacã se impune, dupã caz, pentru: apãrarea securitãţii naţionale, a ordinii, a sãnãtãţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertãţilor cetãţenilor; desfãşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamitãţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea reţine cã, în esenţã, critica formulatã constã în susţinerea cã suspendarea acţiunilor judiciare şi extrajudiciare de la data deschiderii procedurii falimentului prevãzutã de textul criticat instituie o inegalitate de tratament în valorificarea printr-o cerere reconvenţionalã a creanţei pârâtului-debitor faţã de reclamantul-creditor aflat în procedura lichidãrii judiciare, restrângându-se totodatã exerciţiul dreptului de valorificare a creanţei o datã cu soluţionarea acţiunii pãrţii adverse.
Curtea reţine cã mãsura stabilitã prin textul de lege criticat se justificã prin natura specialã a procedurii prevãzute de <>Legea nr. 64/1995 , procedurã care impune crearea unui cadru unitar, colectiv, consensual şi egalitar în care creditorii unui debitor comun sã îşi poatã valorifica drepturile împotriva debitorului aflat în stare de faliment.
În aceste condiţii, Curtea constatã cã existenţa unor acţiuni paralele cu procedura concursualã prevãzutã de lege ar produce incertitudine cu privire la masa credalã, ar face imposibilã evaluarea activului şi pasivului averii debitorului, în vederea distribuirii rezultatului lichidãrii. Pentru evitarea acestor situaţii, art. 26 din lege prevede necesitatea ca debitorul aflat în stare de insolvenţã sã depunã o listã a bunurilor sale, precum şi a numelor şi adreselor tuturor creditorilor. De asemenea, art. 58^4 din lege prevede cã, exceptând salariaţii ale cãror creanţe vor fi înregistrate de administrator conform evidenţelor contabile, toţi ceilalţi creditori ale cãror creanţe sunt anterioare datei de deschidere a procedurii vor depune cererea de admitere a creanţelor în termenul fixat în hotãrârea de deschidere a procedurii, declaraţiile de creanţe fiind înregistrate într-un registru pãstrat la grefa tribunalului.
În ceea ce priveşte pretinsa încãlcare a art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea reţine cã dispoziţiile legale criticate prin excepţia de neconstituţionalitate nu prevãd excepţii şi nici nu fac vreo deosebire între creditorii titulari ai unor acţiuni judiciare sau extrajudiciare asupra debitorului supus procedurii sau asupra bunurilor sale.
Curtea constatã cã susţinerea autorului excepţiei cã textul de lege criticat încalcã prevederile art. 53 alin. (1) din Constituţie, în sensul cã restrânge exerciţiul dreptului de valorificare a creanţei şi, respectiv, de soluţionare a cererii reconvenţionale, o datã cu soluţionarea acţiunii principale, este neîntemeiatã, titularul unei creanţe având posibilitatea valorificãrii acesteia în condiţiile <>Legii nr. 64/1995 , în cadrul procedurii stabilite prin aceastã lege. De asemenea, textul de lege în discuţie se referã numai la suspendarea acţiunilor în justiţie, neafectând posibilitatea valorificãrii creanţei în cauzã.
Curtea reţine cã, referitor la celelalte probleme ridicate de autorul excepţiei, şi anume dacã textul criticat se aplicã numai acţiunilor introduse anterior deschiderii procedurii reorganizãrii judiciare şi falimentului sau şi celor introduse ulterior acestei date, precum şi dacã textul se aplicã şi cererilor reconvenţionale, numai instanţa judecãtoreascã este competentã a se pronunţa, acestea reprezentând aspecte care privesc interpretarea şi aplicarea legii, iar nu constituţionalitatea acesteia.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 35 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Ghenuţa" - S.R.L. Iaşi în Dosarul nr. 9.273/2003 al Tribunalului Iaşi.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 11 noiembrie 2004.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Benke Karoly
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
