Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 487 din 11 noiembrie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 35^1 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 19 ianuarie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Aurelia Popa - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 35^1 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, excepţie ridicatã de Terezia Roşca, Dorel Roşca şi Gheorghe Ciucã în Dosarul nr. 1.301/C/2004 al Curţii de Apel Oradea - Secţia comercialã şi contencios administrativ.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiatã. Se apreciazã cã din conţinutul reglementãrilor <>Legii nr. 64/1995 nu rezultã nici un element de incompatibilitate cu dispoziţiile art. 44 alin. (2) din Constituţie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 23 aprilie 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 1.301/C/2004, Curtea de Apel Oradea - Secţia comercialã şi contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 35^1 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 , excepţie ridicatã de Terezia Roşca, Dorel Roşca şi Gheorghe Ciucã cu ocazia judecãrii recursului formulat de autorii excepţiei împotriva unei sentinţe civile având ca obiect <>Legea nr. 64/1995 .
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţã, cã dispoziţiile criticate contravin prevederilor art. 44 alin. (2) din Constituţie, deoarece, în baza textului legal, le este încãlcat dreptul de proprietate, prin aceea cã "face o discriminare mare între diferiţi creditori".
Curtea de Apel Oradea - Secţia comercialã şi contencios administrativ, formulându-şi opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate, considerã cã aceasta este neîntemeiatã. Se aratã cã prevederile criticate nu creeazã discriminãri între creditori, "deoarece garanţiile reale sunt mijloace pe care legea le pune la dispoziţia tuturor creditorilor pentru a-i feri de insolvenţa debitorilor". Totodatã, instanţa apreciazã cã dispoziţiile criticate pentru neconstituţionalitate "nu contravin prevederilor art. 44 alin. (2) din Constituţie, câtã vreme acestea din urmã se coroboreazã cu prevederile alin. (1) din art. 44 din Constituţie, potrivit cãruia conţinutul şi limitele drepturilor de proprietate sunt stabilite prin lege".
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În argumentarea acestui punct de vedere se aratã, referitor la conţinutul <>Legii nr. 64/1995 , cã "Procedura insolvenţei reprezintã o procedurã concursualã de executare silitã, caracterizatã prin egalitatea de tratament între creditorii chirografari, dar nu între aceştia şi creditorii garanţi, ale cãror drepturi de creanţã urmeazã a fi îndestulate, în principal, din bunurile grevate în favoarea lor".
Cu privire la art. 35^1 din lege, Guvernul apreciazã cã acesta "reprezintã, însã, o abordare echilibratã şi echitabilã în ceea ce priveşte protejarea intereselor creditorilor garantaţi şi, respectiv, ale debitorului".
Pe de altã parte, se aratã în continuare, "art. 106 din lege infirmã în mod explicit afirmaţiile recurenţilor, statuând expres cã acele cheltuieli rezultate în urma valorificãrii bunurilor grevate de garanţii urmeazã a fi acoperite din sumele de bani astfel obţinute [art. 106 alin. (1) pct. 1]. Prin urmare nu creditorii chirografari, ci cei garantaţi suportã concursul acestor cheltuieli privilegiate. Totodatã, eventualele sume de bani excedentare valorii obligaţiei garantate urmeazã a fi predate averii debitorului pentru satisfacerea creditorilor chirografari [art. 106 alin. (2) teza a doua]".
Avocatul Poporului considerã cã prevederile criticate sunt constituţionale.
În acest sens este invocatã jurisprudenţa Curţii Constituţionale, care a statuat cã "procedura prevãzutã de <>Legea nr. 64/1995 a fost instituitã de legiuitor ca un mijloc de constrângere a debitorului care nu şi-a îndeplinit obligaţiile de platã de bunãvoie, iar dreptul de proprietate şi prerogativele sale, în special dreptul de dispoziţie, trebuie exercitate în condiţiile legii, cu respectarea drepturilor creditorilor (<>Decizia nr. 73/2004 )".
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului şi cel al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 35^1 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 13 decembrie 1999, introdus prin <>Ordonanţa Guvernului nr. 38/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 2 februarie 2002, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 82/2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 194 din 26 martie 2003. <>Art. 35^1 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 a fost modificat prin <>Legea nr. 149/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 12 mai 2004.
Aceste dispoziţii legale au urmãtorul conţinut:
- Art. 35^1: "(1) Creditorul titular al unei creanţe garantate cu ipotecã, gaj sau altã garanţie realã mobiliarã ori drept de retenţie, de orice fel, poate solicita judecãtorului-sindic ridicarea suspendãrii menţionate la art. 35 cu privire la creanţa sa şi valorificarea imediatã, în cadrul procedurii, a bunului asupra cãruia poartã garanţia sau dreptul de retenţie, în una dintre urmãtoarele situaţii:
A. a) atunci când valoarea obiectului garanţiei este pe deplin acoperitã de valoarea totalã a creanţelor şi pãrţilor de creanţe garantate cu acel obiect; şi
b) obiectul garanţiei nu prezintã o importanţã vitalã pentru reuşita unei reorganizãri care, în cazul concret, ar avea şanse efective de realizare;
B. atunci când nu existã o protecţie corespunzãtoare a creanţei garantate în raport cu obiectul garanţiei, datoritã:
- diminuãrii valorii obiectului garanţiei sau existenţei unui pericol real ca aceasta sã sufere o diminuare apreciabilã;
- diminuãrii valorii pãrţii garantate dintr-o creanţã cu rang inferior, ca urmare a acumulãrii dobânzilor, majorãrilor şi penalitãţilor de orice fel la o creanţã garantatã cu rang superior;
- lipsei unei asigurãri a obiectului garanţiei împotriva riscului pieirii sau deteriorãrii."
Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin cã textele legale criticate contravin dispoziţiilor art. 44 alin. (2) teza întâi din Constituţie, deoarece, în baza textului legal criticat, creditorii chirografari sunt discriminaţi prin neacoperirea, în urma valorificãrii bunurilor asupra cãrora poartã garanţia, a datoriilor ocazionate de faliment, iar pe de altã parte, executarea silitã a acestor bunuri este scoasã de sub controlul judecãtorului-sindic şi al altor creditori ai debitoarei falite.
Textul constituţional invocat în susţinerea excepţiei este art. 44 alin. (2). În realitate, din motivarea excepţiei rezultã cã autorii acesteia fac referire numai la teza întâi a textului.
Având în vedere şi referirea la "discriminare" în memoriul depus la instanţã, Curtea reţine cã este invocat, în susţinerea excepţiei, şi principiul egalitãţii în drepturi consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituţie.
Cele douã texte constituţionale au urmãtorul cuprins:
- Art. 16 alin. (1): "Cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.";
- Art. 44 alin. (2) teza întâi: "(2) Proprietatea privatã este garantatã şi ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular."
Examinând textul de lege supus controlului de constituţionalitate, comparativ cu dispoziţiile constituţionale invocate, Curtea constatã cã între acestea nu existã elemente de incompatibilitate.
Textul de lege criticat acordã, în mod firesc, creditorilor ipotecari sau titulari ai unei alte garanţii reale imobiliare ori ai unui drept de retenţie posibilitatea de a cere judecãtorului-sindic ridicarea suspendãrii prevãzute de art. 35 din lege cu privire la creanţa sa şi valorificarea imediatã, în cadrul procedurii prevãzute de <>Legea nr. 64/1995 , a bunului asupra cãruia poartã garanţia sau dreptul de retenţie în situaţiile prevãzute de lege.
Posibilitatea conferitã de lege creditorilor care se bucurã de garanţii reale ori de un drept de retenţie este justificatã; ea corespunde atât naturii garanţiilor respective, care constau în afectarea unui bun al debitorului în vederea executãrii obligaţiei asumate, cât şi, în cazul dreptului de retenţie, legãturii obiective de conexitate între bunul deţinut de creditor şi datoria debitorului.
În consecinţã, Curtea constatã cã invocarea încãlcãrii egalitãţii în drepturi a creditorilor chirografari cu cei care beneficiazã de garanţii reale ori de un drept de retenţie este lipsitã de temei.
Curtea Constituţionalã a statuat în jurisprudenţa sa, în acord cu cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului, cã instituirea unui tratament juridic deosebit pentru situaţii diferite nu are semnificaţia încãlcãrii principiului egalitãţii şi al nediscriminãrii, când aceasta se justificã în mod raţional şi obiectiv.
De asemenea, Curtea constatã cã susţinerea referitoare la încãlcarea dispoziţiilor art. 44 alin. (2) teza întâi din Constituţie, privind protecţia egalã a dreptului de proprietate, indiferent de titular, este neîntemeiatã, întrucât în cauzã nu se pune problema unui transfer de proprietate sau de diminuare a proprietãţii creditorilor chirografari, ci de posibilitatea acordatã creditorului titular al unei garanţii reale sau al unui drept de retenţie de a cere, în ambele situaţii, judecãtorului-sindic ridicarea suspendãrii acţiunilor judiciare sau extrajudiciare cu privire la creanţa sa şi valorificarea imediatã, în cadrul procedurii, a bunului asupra cãruia poartã garanţia sau dreptul de retenţie, tocmai în virtutea legãturii obiective dintre creanţele respective şi bunurile asupra cãrora poartã garanţia realã sau dreptul de retenţie.
Potrivit considerentelor expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1, 2, 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 35^1 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Terezia Roşca, Dorel Roşca şi Gheorghe Ciucã în Dosarul nr. 1.301/C/2004 al Curţii de Apel Oradea - Secţia comercialã şi contencios administrativ.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 11 noiembrie 2004.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihai Paul Cotta
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
