Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 485 din 11 decembrie 2003  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor   art. 8 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 485 din 11 decembrie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 30 din 14 ianuarie 2004
Nicolae Popa - preşedinte
Costicã Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Lucian Stângu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Aurelia Popa - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 8 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, excepţie ridicatã de Gabriel Biriş în Dosarul nr. 1.927/CA/2002 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a pentru conflicte de muncã şi litigii de muncã.
La apelul nominal se prezintã personal autorul excepţiei, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Autorul excepţiei considerã cã prevederea legalã supusã controlului încalcã dispoziţiile art. 139 alin. (1) din Constituţie, întrucât permite ministrului finanţelor publice sã emitã ordine prin care sã stabileascã cuantumul baremurilor anuale pentru calculul plãţilor anticipate cu titlu de impozit.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece textul contestat nu atribuie ministrului finanţelor publice competenţa de a emite acte de legiferare, ci stabileşte doar criteriile ce urmeazã a fi avute în vedere la modul de calcul al impozitului pe venit.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 21 aprilie 2003, pronunţatã în Dosarul nr. 1.927/CA/2002, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a pentru conflicte de muncã şi litigii de muncã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 8 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit.
Excepţia a fost ridicatã în dosarul de mai sus de reclamantul Gabriel Biriş.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine cã impozitul pe venit ar trebui stabilit numai prin lege emisã de Parlament şi promulgatã de Preşedinte. Chiar şi în condiţiile în care, potrivit art. 107 alin. (1) şi (3) din Constituţie, Guvernul poate emite ordonanţe în baza unei legi de abilitare, în limitele şi condiţiile prevãzute de aceasta, împrejurarea cã textul contestat permite posibilitatea ministrului finanţelor publice sã emitã ordine în vederea aprobãrii baremurilor anuale pentru calculul plãţilor anticipate cu titlu de impozit nu face altceva decât sã scoatã reglementarea acestor baremuri de impozit de sub controlul Parlamentului. În opinia autorului excepţiei, <>Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1/2002 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2 din 4 ianuarie 2002, contrar dispoziţiei constituţionale citate, reglementeazã efectiv cuantumul impozitului pe venit datorat de contribuabili pentru veniturile obţinute din salarii, activitãţi independente, închirierea bunurilor mobile sau imobile, drepturi de proprietate intelectualã şi pensii.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a pentru conflicte de muncã şi litigii de muncã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât stabilirea impozitului în condiţiile prevãzute de actul normativ atacat pe calea excepţiei de neconstituţionalitate reprezintã o mãsurã conformã principiului aşezãrii juste a sarcinilor fiscale.
Potrivit <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Din analiza textului de lege criticat rezultã cã baremul anual, respectiv lunar, pentru calculul plãţilor anticipate cu titlu de impozit va fi stabilit prin ordin al ministrului finanţelor publice, luându-se în calcul 1/2 din rata inflaţiei prognozate pentru anul respectiv, aplicatã la baremul de impunere construit pe baza ratei inflaţiei realizate pe perioada ianuarie-octombrie şi a prognozei pe lunile noiembrie-decembrie ale anului precedent. Prin aceastã reglementare legiuitorul nu a fãcut altceva decât sã delege ministrului finanţelor publice competenţa de a calcula şi aproba baremurile de impunere cu respectarea criteriilor impuse de textul contestat.
Referitor la susţinerea autorului excepţiei ce vizeazã nelegalitatea ordinului menţionat, Guvernul considerã cã aceasta este o problemã de aplicare a legii, care excede controlului contenciosului constituţional.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere emis de Guvern, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constatã cã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicatã, ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 8 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 435 din 3 august 2001, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 493/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 543 din 25 iulie 2002, şi care au urmãtorul conţinut:
Art. 8 alin. (3): "Începând cu anul fiscal 2002 baremul anual, respectiv lunar, pentru calculul plãţilor anticipate cu titlu de impozit se stabileşte luîndu-se în calcul 1/2 din rata inflaţiei prognozate pentru anul respectiv, aplicatã la baremul de impunere construit pe baza ratei inflaţiei realizate pe perioada ianuarie-octombrie şi a prognozei pe lunile noiembrie-decembrie ale anului precedent. Aceste baremuri se aprobã prin ordin al ministrului finanţelor publice."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine cã prin dispoziţiile legale criticate sunt încãlcate prevederile art. 138 alin. (1) din Constituţia României. Dupã aprobarea Legii de revizuire a Constituţiei, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, dispoziţiile constituţionale invocate sunt cuprinse în art. 139 alin. (1) cu urmãtorul conţinut:
Art. 139 alin. (1): "Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurãrilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã din analiza dispoziţiilor <>art. 8 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2001 rezultã numai obligativitatea stabilirii prin lege a impozitelor, nu şi a modului în care acestea se calculeazã. În consecinţã, legiuitorul este liber sã delege Executivul cu rezolvarea acestei probleme, fãrã ca prin aceasta sã se încalce prevederile art. 108 alin. (1) şi (2) din Constituţie, republicatã.
Se constatã, aşadar, cã dispoziţiile atacate pe calea excepţiei de neconstituţionalitate nu constituie acte de legiferare, ci acte de aplicare a legii - care implicã doar calculul şi aprobarea baremurilor de impunere cu respectarea criteriilor impuse de textul criticat - pe deplin concordante cu Legea fundamentalã.
Nu poate fi primitã nici critica având ca obiect <>Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1/2002 , dat fiind cã examinarea legalitãţii acestui act normativ nu intrã în competenţa Curţii Constituţionale, ci în aceea a instanţelor judecãtoreşti.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d), al art. 147 alin. (4) şi al art. 139 alin. (1) din Constituţie, republicatã, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) şi al <>art. 25 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,

CURTEA
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 8 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, excepţie ridicatã de Gabriel Biriş în Dosarul nr. 1.927/CA/2002 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a pentru conflicte de muncã şi litigii de muncã.
Definitivã şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 11 decembrie 2003.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru

-------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016