Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 475 din 4 noiembrie 2004  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 alin. (1) lit. a) si   art. 58 alin. (3) din Legea nr. 146/2002 privind regimul juridic al fundatiilor judetene pentru tineret si a municipiului Bucuresti si al Fundatiei Nationale pentru Tineret    Twitter Facebook
Cautare document

DECIZIE nr. 475 din 4 noiembrie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 alin. (1) lit. a) si art. 58 alin. (3) din Legea nr. 146/2002 privind regimul juridic al fundatiilor judetene pentru tineret si a municipiului Bucuresti si al Fundatiei Nationale pentru Tineret

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 12 ianuarie 2005

Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) lit. a) şi <>art. 58 alin. (3) din Legea nr. 146/2002 privind regimul juridic al fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti şi al Fundaţiei Naţionale pentru Tineret, excepţie ridicatã de Fundaţia pentru Tineret din Mehedinţi în Dosarul nr. 1.658/2004 al Tribunalului Mehedinţi - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
La apelul nominal este prezentã autoarea excepţiei prin avocat, lipsind cealaltã parte, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, avocatul autoarei excepţiei solicitã admiterea acesteia, arãtând cã fundaţiile judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti sunt persoane juridice de drept privat şi de utilitate publicã, autonome, neguvernamentale, nepolitice şi fãrã scop lucrativ, al cãror scop este elaborarea, organizarea şi finanţarea de programe specifice şi instruirea, educarea şi formarea tineretului în spiritul tradiţiilor umaniste, al valorilor democraţiei şi aspiraţiilor societãţii româneşti. Conducerea acestor fundaţii era asiguratã de cãtre adunarea generalã, dupã schimbarea survenitã prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 166/2002 fiind asiguratã de un consiliu de conducere alcãtuit din 5 membri, dintre care 3 sunt numiţi de consiliul judeţean, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Dreptul de asociere cuprinde o sumã de alte drepturi, inclusiv dreptul de conducere, dreptul de a fi ales şi dreptul de a decide asupra politicii pentru care fundaţia a fost înfiinţatã. Astfel, prin restrângerea acestor drepturi de cãtre articolele criticate se ajunge, implicit, la o încãlcare a dreptului la asociere. În ceea ce priveşte dreptul la exprimare, aratã cã şi acesta este încãlcat de dispoziţiile de lege criticate. Potrivit art. 30 din Constituţie, libertatea de exprimare este garantatã, iar potrivit Convenţiei pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, dreptul la libertatea de exprimare este garantat, el putând fi supus unor restrângeri sau sancţiuni prevãzute de lege, care constituie mãsuri necesare, într-o societate democraticã, în cazul de faţã neregãsindu-se nici una dintre aceste mãsuri care ar putea determina restrângerea acestui drept, fiind astfel încãlcate dispoziţiile constituţionale referitoare la libera exprimare. De asemenea, susţine cã dispoziţiile de lege criticate vin în contradicţie cu dispoziţiile constituţionale referitoare la garantarea şi ocrotirea în mod egal a proprietãţii private, indiferent de titular.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã. Aratã cã fundaţiile judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti nu sunt rezultatul exercitãrii dreptului de asociere, ci sunt rezultatul voinţei legiuitorului, fiind constituite în baza prevederilor <>Decretului-lege nr. 150/1990 privind înfiinţarea fundaţiilor pentru tineret, unice la nivelul fiecãrui judeţ şi al municipiului Bucureşti. De asemenea, aratã cã nu sunt încãlcate nici celelalte dispoziţii constituţionale invocate în cauzã.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 22 iunie 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 1.658/2004, Tribunalul Mehedinţi - Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 şi <>art. 58 alin. (3) din Legea nr. 146/2002 privind regimul juridic al fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti şi al Fundaţiei Naţionale pentru Tineret, excepţie ridicatã de Fundaţia pentru Tineret din Mehedinţi.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine cã în aprecierea caracterului neconstituţional al dispoziţiilor de lege criticate trebuie sã se porneascã de la dispoziţiile <>art. 2 din Legea nr. 146/2002 , care dispune cã fundaţiile judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti sunt persoane juridice de drept privat şi de utilitate publicã, autonome, neguvernamentale, nepolitice şi fãrã scop lucrativ. Astfel, autonomia acestui tip de persoanã juridicã este încãlcatã prin impunerea în conducerea acesteia a unor persoane care nu sunt alese prin voinţa nemijlocitã a membrilor sãi, ci sunt numite de cãtre consiliul judeţean. Membrii consiliului de conducere trebuie sã fie persoane reprezentative pentru fundaţie, care sã conlucreze pentru îndeplinirea scopului acesteia, stabilit prin <>art. 3 din Legea nr. 146/2002 , şi anume elaborarea, organizarea şi finanţarea de programe specifice şi instruirea, educarea şi formarea tineretului în spiritul tradiţiilor umaniste, al valorilor democraţiei şi aspiraţiilor societãţii româneşti. De asemenea, aratã cã numirea de cãtre consiliul judeţean în consiliul de conducere al fundaţiei pentru tineret a 3 membri reprezintã o imixtiune a politicului în activitatea unei persoane juridice de drept privat. Caracterul de utilitate publicã al fundaţiei, prevãzut de <>art. 2 din Legea nr. 146/2002 , nu poate justifica încãlcarea caracterului autonom, neguvernamental şi nepolitic al fundaţiei decât dacã se acceptã limitarea neconstituţionalã a dreptului de proprietate privatã, a dreptului la libera exprimare şi a dreptului de asociere.
Tribunalul Mehedinţi - Secţia comercialã şi de contencios administrativ considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens aratã cã imobilele aparţinând fundaţiilor se aflã şi în patrimoniul consiliului judeţean, instituţie care gestioneazã şi administreazã, la nivelul fiecãrui judeţ, aceste bunuri şi care îşi numeşte în acest sens reprezentanţii în consiliul de conducere al fundaţiilor pentru tineret. Aratã cã dispoziţiile de lege criticate nu îngrãdesc libertatea de exprimare şi cea de asociere, nu îngrãdesc dreptul de proprietate şi nu împiedicã în nici un mod participarea tinerilor la viaţa politicã, socialã, economicã, culturalã şi sportivã a ţãrii.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia ridicatã.
Preşedintele Camerei Deputaţilor apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens aratã cã organele de conducere şi control ale fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti sunt adunarea generalã, consiliul de conducere şi comisia de cenzori, aceste structuri asociative având dreptul de a desemna reprezentanţi delegaţi cu drept de vot în adunarea generalã. Adunarea generalã are dreptul şi atribuţia de a alege şi de a revoca membrii consiliului de conducere pe funcţii, cât şi dreptul de a alege şi de a revoca membrii comisiei de cenzori, putând aproba şi modifica propriul regulament intern de organizare şi funcţionare, în limitele legii.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În ceea ce priveşte invocarea dispoziţiilor constituţionale referitoare la libera exprimare şi cele referitoare la garantarea şi ocrotirea în mod egal a proprietãţii private, indiferent de titular, aratã cã acestea nu sunt incidente în cauzã. În ceea ce priveşte invocarea dispoziţiilor constituţionale referitoare la dreptul de asociere, aratã cã acesta este un drept fundamental, social-politic, care cuprinde, în conţinutul sãu, posibilitatea cetãţenilor români de a se asocia în mod liber în partide sau formaţiuni politice, în sindicate sau în alte forme şi tipuri de organizaţii, cu scopul de a participa la viaţa politicã, ştiinţificã, socialã şi culturalã. Fundaţiile pentru tineret, al cãror regim juridic este reglementat de dispoziţiile <>Legii nr. 146/2002 , nu sunt rezultatul exercitãrii dreptului la asociere, ci sunt înfiinţate prin "actul de dispoziţie al organului competent de stat", respectiv <>Decretul-lege nr. 150/1990 . Potrivit dispoziţiilor <>Legii nr. 146/2002 , aceste fundaţii sunt unice la nivelul fiecãrui judeţ şi al municipiului Bucureşti, pot beneficia de sume de la bugetul de stat şi de la bugetele locale pentru finanţarea de programe de utilitate publicã pentru tineret, iar evaluarea, supravegherea şi controlul activitãţii fundaţiei judeţene pentru tineret sau a municipiului Bucureşti se exercitã de cãtre o comisie formatã din câte un reprezentant al direcţiei pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, al prefectului, al consiliului judeţean, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, şi al direcţiei generale a finanţelor publice judeţene. Astfel, apare ca justificatã numirea de cãtre consiliul judeţean a unui numãr de membri în consiliul de conducere al fundaţiei pentru tineret, fãrã ca acest fapt sã reprezinte o încãlcare a dreptului fundamental la asociere. În ceea ce priveşte invocarea dispoziţiilor art. 49 alin. (5) din Constituţie, aratã cã prevederile de lege criticate nu vin în contradicţie cu acestea, ci, dimpotrivã, dau expresie obligaţiei statului de a contribui la asigurarea condiţiilor pentru participarea liberã a tinerilor la viaţa politicã, socialã, economicã, culturalã şi sportivã a ţãrii.
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În ceea ce priveşte invocarea dispoziţiilor art. 49 alin. (5) din Constituţie, aratã cã textele de lege criticate stabilesc procedura şi termenele de constituire a consiliului de conducere al fundaţiei pentru tineret, fãrã ca aceasta sã echivaleze cu o nerespectare a obligaţiilor înscrise în dispoziţia constituţionalã. Dimpotrivã, <>Legea nr. 146/2002 stabileşte, în art. 3, cã scopul fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti este elaborarea, organizarea şi finanţarea de programe specifice, de instruire, educare şi formare a tineretului în spiritul tradiţiilor umaniste, al valorilor democraţiei şi aspiraţiilor societãţii româneşti. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate potrivit cãreia dispoziţiile de lege criticate vin în contradicţie cu art. 40 din Constituţie, aratã cã în jurisprudenţa sa Curtea Constituţionalã a statuat cã, în anumite situaţii, legiuitorul poate institui forme speciale de asociere ce urmãresc salvgardarea unor interese de ordin general şi care, în perspectiva scopurilor pe care le urmãresc, nu reprezintã, în realitate, modalitãţi înscrise în conceptul de liberã asociere, astfel cum este conturat prin prevederile art. 40 din Constituţie. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a art. 10 şi a art. 58 alin. (3) faţã de art. 30 şi 44 din Constituţie, aratã cã dispoziţiile pretins încãlcate din Legea fundamentalã nu au relevanţã în cazul de faţã.
Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sãu de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor, Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Deşi prin Încheierea din 22 iunie 2004 Tribunalul Mehedinţi - Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 şi <>art. 58 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 166/2002 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 146/2002 , din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate rezultã cã autoarea acesteia se referã de fapt la dispoziţiile art. 10 alin. (1) lit. a) şi <>art. 58 alin. (3) din Legea nr. 146/2002 privind regimul juridic al fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti şi al Fundaţiei Naţionale pentru Tineret.
Astfel, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 10 alin. (1) lit. a) şi <>art. 58 alin. (3) din Legea nr. 146/2002 privind regimul juridic al fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti şi al Fundaţiei Naţionale pentru Tineret, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 250 din 15 aprilie 2002, modificatã şi completatã prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 166/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 870 din 3 decembrie 2002, textele de lege criticate având urmãtorul conţinut:
- Art. 10 alin. (1) lit. a): "(1) Conducerea fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti este asiguratã de un consiliu alcãtuit din 5 membri, dintre care:
a) 3 numiţi de consiliul judeţean, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti;";
- Art. 58 alin. (3): "În termenul prevãzut la alin. (2), consiliile judeţene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi structurile asociative de tineret de la nivelul fiecãrui judeţ au obligaţia de a numi sau alege, dupã caz, membrii consiliului de conducere al fundaţiei."
Autorul excepţiei susţine cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile constituţionale cuprinse în art. 30 alin. (1) şi (2), art. 40 alin. (1), art. 44 alin. (2) şi art. 49 alin. (5), care au urmãtorul conţinut:
- Art. 30 alin. (1) şi (2): "(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.
(2) Cenzura de orice fel este interzisã.";
- Art. 40 alin. (1): "Cetãţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere.";
- Art. 44 alin. (2): "Proprietatea privatã este garantatã şi ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetãţenii strãini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privatã asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeanã şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bazã de reciprocitate, în condiţiile prevãzute prin lege organicã, precum şi prin moştenire legalã.";
- Art. 49 alin. (5): "Autoritãţile publice au obligaţia sã contribuie la asigurarea condiţiilor pentru participarea liberã a tinerilor la viaţa politicã, socialã, economicã, culturalã şi sportivã a ţãrii."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã fundaţia este subiectul de drept înfiinţat de una sau mai multe persoane care, pe baza unui act juridic între vii ori pentru cauzã de moarte, constituie un patrimoniu afectat, în mod permanent şi irevocabil, realizãrii unui scop de interes general sau, dupã caz, comunitar.
De asemenea, Curtea constatã cã fundaţiile pentru tineret nu au fost constituite ca urmare a exercitãrii dreptului de asociere de cãtre persoane fizice ori de cãtre alte structuri asociative, aceste fundaţii fiind înfiinţate prin voinţa legiuitorului exprimatã prin <>Decretul-lege nr. 150/1990 , care, la art. 1, prevede cã "se înfiinţeazã în judeţe şi în municipiul Bucureşti fundaţii pentru tineret, persoane juridice de utilitate publicã, cu sediul în reşedinţele de judeţ". Potrivit dispoziţiilor art. 2 din acelaşi act normativ, "patrimoniul fundaţiilor pentru tineret se constituie din bunurile, inclusiv fondurile bãneşti, ce au aparţinut fostelor organizaţii ale tineretului comunist din judeţe şi a municipiului Bucureşti, precum şi din donaţii, legate şi alte surse provenite în condiţiile legii". Aşadar, patrimoniul fundaţiilor pentru tineret a fost constituit printr-o lege specialã, care a prevãzut expres trecerea bunurilor fostelor organizaţii ale tineretului comunist în proprietatea noilor fundaţii, indiferent dacã aceste organizaţii erau sau nu în posesia bunurilor menţionate sau dacã asemenea bunuri erau în folosinţa altor persoane. În prezent actul normativ care reglementeazã înfiinţarea şi funcţionarea fundaţiilor pentru tineret este <>Legea nr. 146/2002 privind regimul juridic al fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti, care prevede cã fundaţiile pentru tineret sunt persoane juridice de utilitate publicã, unice la nivelul fiecãrui judeţ şi al municipiului Bucureşti.

Având în vedere cele expuse, apare ca justificatã numirea de cãtre consiliul judeţean a unui numãr de membri în consiliul de conducere al fundaţiei pentru tineret, fãrã ca acest fapt sã reprezinte o încãlcare a art. 40 din Constituţie referitor la dreptul la asociere.
Pe de altã parte, Curtea constatã cã nu poate fi reţinutã nici critica potrivit cãreia numirea de cãtre consiliul judeţean în consiliul de conducere al fundaţiei pentru tineret a 3 membri ar reprezenta o imixtiune a politicului în activitatea unei persoane juridice de drept privat, deoarece însãşi <>Legea nr. 146/2002 , în art. 10 alin. (4), prevede cã membrii consiliului de conducere vor fi propuşi din rândul persoanelor cu experienţã în domeniul tineretului, cu probitate profesionalã şi care nu sunt membri ai unor partide politice.
În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate referitoare la încãlcarea dispoziţiilor art. 49 alin. (5) din Constituţie, Curtea constatã cã nici aceasta nu poate fi reţinutã, scopul fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti fiind, potrivit <>art. 3 din Legea nr. 146/2002 , acela de a elabora, organiza şi finanţa programe specifice, precum şi instruirea, educarea şi formarea tineretului în spiritul tradiţiilor umaniste, al valorilor democraţiei şi aspiraţiilor societãţii româneşti, dispoziţiile <>Legii nr. 146/2002 dând expresie acestor prevederi constituţionale.
În ceea ce priveşte invocarea de cãtre autorul excepţiei a prevederilor art. 30 alin. (1) şi (2) şi ale art. 44 alin. (2) din Constituţie, Curtea reţine cã aceste dispoziţii constituţionale nu au relevanţã în cauza dedusã controlului.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) lit. a) şi ale <>art. 58 alin. (3) din Legea nr. 146/2002 privind regimul juridic al fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti şi al Fundaţiei Naţionale pentru Tineret, excepţie ridicatã de Fundaţia pentru Tineret din Mehedinţi în Dosarul nr. 1.658/2004 al Tribunalului Mehedinţi - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 4 noiembrie 2004.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Mariţiu
______________
Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice