Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 475 din 22 septembrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 306 alin. 1 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 958 din 28 octombrie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Aurelia Rusu - procuror
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 306 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Avicola" - S.A. din Iaşi în Dosarul nr. 510/2005 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia conflicte de muncã şi asigurãri sociale.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã. În acest sens aratã cã reglementarea criticatã reprezintã o soluţie legislativã adoptatã în conformitate cu prevederile art. 126 alin. (2) din Constituţie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 8 martie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 510/2005, Curtea de Apel Iaşi - Secţia conflicte de muncã şi asigurãri sociale a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 306 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Avicola " - S.A. din Iaşi.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, precum şi celor ale art. 24, care consacrã dreptul la apãrare. În acest sens aratã cã în cazul hotãrârilor judecãtoreşti pronunţate de prima instanţã, care nu pot fi atacate cu apel, recursul reprezintã al doilea grad de jurisdicţie. Prin urmare, pentru desfãşurarea unui proces echitabil şi respectarea dreptului constituţional la apãrare, ar trebui sã se aplice în mod similar dispoziţiile art. 287 alin. 2 din Codul de procedurã civilã referitoare la apel, în sensul cã motivarea de fapt şi de drept, precum şi dovezile invocate, pot fi împlinite pânã cel mai târziu la prima zi de înfãţişare. În ceea ce priveşte neîndeplinirea cerinţei de invocare a motivelor de recurs şi de dezvoltare a acestora, în condiţiile art. 306 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, autorul excepţiei susţine cã atunci când obiectul recursului îl constituie o hotãrâre care, potrivit legii, nu poate fi atacatã cu apel, art. 304^1 din acelaşi cod lasã instanţei de recurs posibilitatea sã examineze cauza sub toate aspectele. Aşadar, în aceastã ipotezã, recursul constituie o cale de atac cu caracter devolutiv, iar anularea recursului, în temeiul dispoziţiilor legale criticate, reprezintã o încãlcare a dreptului la apãrare şi al celui la un proces echitabil.
Curtea de Apel Iaşi - Secţia conflicte de muncã şi asigurãri sociale apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate invocatã este neîntemeiatã. În acest sens aratã cã textul de lege criticat nu aduce atingere dreptului pãrţilor la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil şi nici dreptului la apãrare. Astfel, stabilirea unui termen pentru motivarea recursului este o garanţie a protejãrii pãrţilor împotriva duratei excesive a procedurilor, a asigurãrii eficienţei şi credibilitãţii actului de justiţie. De altfel, acţiunile întemeiate pe dispoziţiile <>Legii nr. 19/2000 fac parte din categoria cauzelor care justificã o celeritate sporitã, motiv pentru care legiuitorul, deşi permite "examinarea cauzei sub toate aspectele", a suprimat în cazul acestor litigii calea de atac a apelului, hotãrârea instanţei de fond putând fi atacatã numai cu recurs. Aşa fiind, instanţa apreciazã cã sancţiunea nulitãţii recursului, prevãzutã de art. 306 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, nu îngrãdeşte în nici un fel accesul la justiţie ori dreptul la apãrare.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens aratã cã dispoziţiile art. 306 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, ca şi ansamblul reglementãrii recursului, stabilesc condiţii pentru exercitarea acestei cãi de atac de cãtre toate persoanele având acelaşi interes, beneficiare ale aceloraşi drepturi şi obligaţii procesuale. Exercitarea acestor drepturi şi îndeplinirea acestor obligaţii în condiţiile prevãzute de lege nu poate fi consideratã ca o încãlcare a vreunei prevederi constituţionale, ci, dimpotrivã, este vorba de o reglementare a legii ordinare, în acord cu art. 15 alin. (1) din Constituţie, care stabileşte regula de principiu potrivit cãreia drepturile şi obligaţiile cetãţenilor sunt prevãzute de lege.
Totodatã, prin art. 126 alin. (3) din Legea fundamentalã, legiuitorului ordinar i s-a atribuit competenţa de a reglementa procedura de judecatã în faţa instanţelor judecãtoreşti, procedurã care, evident, implicã şi reglementarea drepturilor şi obligaţiilor ce revin pãrţilor în cauzele de competenţa acestor instanţe.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile art. 306 alin. 1 din Codul de procedurã civilã sunt constituţionale. În acest sens aratã cã dispoziţiile de lege referitoare la nulitatea recursului nemotivat în termenul legal nu încalcã dreptul pãrţilor la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil, întrucât nu împiedicã pãrţile interesate de a apela la instanţele judecãtoreşti şi de a se prevala de toate garanţiile procesuale care condiţioneazã, într-o societate democraticã, procesul echitabil. De asemenea, dispoziţiile art. 306 alin. 1 din Codul de procedurã civilã nu aduc atingere sub nici un aspect dreptului pãrţilor de a fi asistate, în tot cursul procesului, de un avocat. Mai mult, textul de lege criticat aparţine normelor de procedurã a cãror adoptare este de competenţa exclusivã a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reglementãri speciale, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauzã de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 306 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, potrivit cãrora "Recursul este nul dacã nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazurilor prevãzute în alin. 2."
Autorul excepţiei susţine cã dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (3) şi ale art. 24, care au urmãtorul conţinut:
- Art. 21 alin. (3): "Pãrţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.";
- Art. 24: "(1) Dreptul la apãrare este garantat.
(2) În tot cursul procesului, pãrţile au dreptul sã fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã aceasta are în vedere neaplicarea în materia recursului - atunci când este singura cale de atac - a dispoziţiilor art. 287 alin. 2 teza a doua din Codul de procedurã civilã, potrivit cãrora motivele de fapt şi de drept pe care se întemeieazã apelul şi dovezile invocate în susţinerea sa pot fi enunţate pânã la prima zi de înfãţişare. Or, împrejurarea cã recursul constituie singura cale de atac împotriva unei hotãrâri judecãtoreşti, nu impune, în mod necesar, aplicarea prevederilor referitoare la termenul de motivare în materia apelului, iar neaplicarea acestora nu oferã temei criticii de neconstituţionalitate privind încãlcarea dreptului la un proces echitabil şi a dreptului la apãrare.
Soluţia astfel adoptatã se înscrie în cadrul competenţei conferite legiuitorului prin art. 126 alin. (2) din Constituţie, de a reglementa procedura de judecatã, inclusiv cãile de atac împotriva hotãrârilor pronunţate de instanţe, constituind opţiunea suveranã a acestuia, care, în speţã, nu relevã nici un fine de neconstituţionalitate. Drept urmare, Curtea nu poate sã constate, aşa cum solicitã autorul excepţiei, incidenţa dispoziţiilor art. 287 alin. 2 teza a doua din Codul de procedurã civilã, în locul celor ale art. 306 alin. 1 din acelaşi cod. Ca atare, excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulatã, urmeazã a fi respinsã ca inadmisibilã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 306 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Avicola" - S.A. din Iaşi în Dosarul nr. 510/2005 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia conflicte de muncã şi asigurãri sociale.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 22 septembrie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
