Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 471 din 12 aprilie 2011  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 159 si art. 160 din Codul de procedura penala    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 471 din 12 aprilie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 159 si art. 160 din Codul de procedura penala

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 387 din 2 iunie 2011

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Aspazia Cojocaru - judecãtor
    Acsinte Gaspar - judecãtor
    Petre Lãzãroiu - judecãtor
    Mircea Ştefan Minea - judecãtor
    Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
    Ion Predescu - judecãtor
    Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
    Tudorel Toader - judecãtor
    Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincã.

    Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 159 şi art. 160 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Iulian Stere în Dosarul nr. 1.901/90/2010 al Tribunalului Vâlcea - Secţia penalã.
    La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
    Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.

                                    CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
    Prin Încheierea nr. 38 din 24 mai 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 1.901/90/2010, Tribunalul Vâlcea - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 159 şi art. 160 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Iulian Stere în dosarul de mai sus având ca obiect propunerea de prelungire a mãsurii arestãrii preventive.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile legale menţionate încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 24 alin. (1) referitoare la garantarea dreptului la apãrare, deoarece textele contestate nu permit apãrarea pãrţilor.
    Tribunalul Vâlcea - Secţia penalã opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
    Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                                    CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
    Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 159 - Procedura prelungirii arestãrii preventive dispuse în cursul urmãririi penale şi art. 160 - Menţinerea arestãrii inculpatului la primirea dosarului, din Codul de procedurã penalã, care au urmãtorul conţinut:
    - Art. 159: "Dosarul cauzei va fi depus la instanţã, împreunã cu propunerea de prelungire a arestãrii preventive, întocmitã de procurorul care efectueazã sau supravegheazã urmãrirea penalã, cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea duratei arestãrii preventive, şi va putea fi consultat de apãrãtor.
    Propunerea de prelungire a arestãrii se soluţioneazã în camera de consiliu, de un singur judecãtor, indiferent de natura infracţiunii.
    Inculpatul este adus în faţa judecãtorului şi va fi asistat de apãrãtor.
    În cazul în care inculpatul arestat se aflã internat în spital şi din cauza stãrii sãnãtãţii nu poate fi adus în faţa judecãtorului sau când, din cauzã de forţã majorã sau stare de necesitate, deplasarea sa nu este posibilã, propunerea va fi examinatã în lipsa inculpatului, dar numai în prezenta apãrãtorului, cãruia i se dã cuvântul pentru a pune concluzii.
    Participarea procurorului este obligatorie.
    În cazul în care judecãtorul acordã prelungirea, aceasta nu va putea depãşi 30 de zile.
    Judecãtorul soluţioneazã propunerea şi se pronunţã asupra prelungirii arestãrii preventive, în termen de 24 de ore de la primirea dosarului, şi comunicã încheierea celor lipsã de la judecatã în acelaşi termen.
    Încheierea prin care s-a hotãrât asupra prelungirii arestãrii poate fi atacatã cu recurs de procuror sau de inculpat în termen de 24 de ore de la pronunţare, pentru cei prezenţi, sau de la comunicare, pentru cei lipsã. Recursul se soluţioneazã înainte de expirarea duratei arestãrii preventive dispuse anterior încheierii atacate.
    Recursul, declarat împotriva încheierii prin care s-a dispus prelungirea arestãrii preventive, nu este suspensiv de executare.
    Dispoziţiile art. 140^3 alin. 3-7 şi 9 se aplicã în mod corespunzãtor la judecarea recursului.
    Mãsura dispusã de judecãtor se comunicã administraţiei locului de deţinere, care este obligatã sã o aducã la cunoştinţã inculpatului.
    Dacã încheierea judecãtorului de la prima instanţã nu este atacatã cu recurs, instanţa este obligatã sã restituie dosarul organului de urmãrire penalã în termen de 24 de ore de la expirarea termenului de recurs.
    Judecãtorul poate acorda şi alte prelungiri, fiecare neputând depãşi 30 de zile. Dispoziţiile alineatelor precedente se aplicã în mod corespunzãtor. Durata totalã a arestãrii preventive în cursul urmãririi penale nu poate depãşi un termen rezonabil, şi nu mai mult de 180 de zile.";
    - Art. 160:"Când procurorul dispune, prin rechizitoriu, trimiterea în judecatã a inculpatului aflat în stare de arest, dosarul se înainteazã instanţei competente cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea mandatului de arestare sau, dupã caz, a duratei pentru care a fost dispusã prelungirea arestãrii.
    Instanţa, în camera de consiliu, procedeazã potrivit art. 300^1."
    Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine cã prin dispoziţiile legale criticate sunt încãlcate prevederile constituţionale ale art. 24 alin. (1) referitoare la garantarea dreptului la apãrare.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã autorul excepţiei criticã dispoziţiile proceduralpenale referitoare la procedura prelungirii arestãrii preventive dispuse în cursul urmãririi penale şi la menţinerea arestãrii inculpatului la primirea dosarului din perspectiva încãlcãrii dreptului la apãrare.
    Din analiza dispoziţiilor art. 159 şi art. 160 din Codul de procedurã penalã rezultã cã dosarul cauzei va fi depus la instanţã împreunã cu propunerea de prelungire a mãsurii arestãrii preventive cu 5 zile înainte de expirarea duratei arestãrii preventive şi va putea fi consulat de apãrãtor. De asemenea, inculpatul este adus în faţa judecãtorului şi va fi asistat de apãrãtor, iar în situaţia în care deplasarea sa nu este posibilã, cererea va fi examinatã în lipsa inculpatului, dar numai în prezenţa apãrãtorului cãruia i se dã cuvântul pentru a pune concluzii. Dupã ce judecãtorul soluţioneazã propunerea de prelungire a arestãrii preventive, va comunica încheierea celor lipsã, act care poate fi atacat cu recurs în termen de 24 de ore de la pronunţare, pentru cei prezenţi, sau de la comunicare, pentru cei lipsã.
    În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 160 din Codul de procedurã penalã, este de observat cã acestea reglementeazã situaţia în care procurorul dispune prin actul de inculpare trimiterea în judecatã a inculpatului aflat în stare de arest, fãcând trimitere la art. 3001 din acelaşi cod referitor la menţinerea arestãrii inculpatului la primirea dosarului.
    Prin urmare, fie cã se pronunţã asupra prelungirii mãsurii arestãrii preventive dispuse în cursul urmãririi penale, fie cã se pronunţã asupra menţinerii arestãrii inculpatului la primirea dosarului, instanţa este obligatã sã examineze legalitatea şi temeinicia mãsurii arestãrii preventive, dând expresie prevederilor constituţionale ale art. 23 alin. (4) potrivit cãrora "Arestarea preventivã se dispune de judecãtor şi numai în cursul procesului penal", respectiv celor ale art. 23 alin. (5) potrivit cãrora "În cursul urmãririi penale arestarea preventivã se poate dispune pentru cel mult 30 de zile şi se poate prelungi cu câte cel mult 30 de zile, fãrã ca durata totalã sã depãşeascã un termen rezonabil, şi nu mai mult de 180 de zile".
    Totodatã, faptul cã verificãrile prevãzute de art. 160 din Codul de procedurã penalã se realizeazã, din oficiu, în camera de consiliu, este în deplinã concordanţã cu prevederile art. 127 din Legea fundamentalã, potrivit cãrora "Şedinţele de judecatã sunt publice, afarã de cazurile prevãzute de lege", şi nu aduce atingere, în niciun mod, dispoziţiilor constituţionale invocate. Aceasta cu atât mai mult cu cât, potrivit art. 159 alin. 1, 3 şi 4 din Codul de procedurã penalã, inculpatul este adus în faţa instanţei şi apãrãtorul sãu poate consulta dosarul în vederea întreprinderii tuturor demersurilor necesare unei apãrãri eficiente şi, potrivit alin. 4 al art. 300^1 din acelaşi cod, încheierea pronunţatã de instanţã cu privire la menţinerea arestãrii preventive a inculpatului poate fi atacatã cu recurs, asigurându-se în acest fel posibilitatea inculpatului de a se prevala de toate garanţiile dreptului la un proces echitabil cu garantarea dreptului la apãrare.

    Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:

    Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 159 şi art. 160 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Iulian Stere în Dosarul nr. 1.901/90/2010 al Tribunalului Vâlcea - Secţia penalã.
    Definitivã şi general obligatorie.
    Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 12 aprilie 2011.

                      PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                                AUGUSTIN ZEGREAN

                              Magistrat-asistent,
                            Afrodita Laura Tutunaru

                                   ---------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016