Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 47 din 4 februarie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru
Nicolae Popa - preşedinte Costica Bulai - judecãtor Nicolae Cochinescu - judecãtor Constantin Doldur - judecãtor Kozsokar Gabor - judecãtor Petre Ninosu - judecãtor Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor Lucian Stangu - judecãtor Ioan Vida - judecãtor Paula C. Pantea - procuror Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicatã de Costica Creita în Dosarul nr. 516/C+C/2002 al Tribunalului Vrancea. La apelul nominal rãspunde consilier juridic Florian Simion pentru Societatea Nationala a Petrolului "Petrom" - S.A. Sucursala Transpeco Bucureşti, lipsind celelalte pãrţi, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã. Reprezentantul Societãţii Naţionale a Petrolului "Petrom" - S.A. Sucursala Transpeco Bucureşti solicita respingerea exceptiei de neconstituţionalitate, deoarece Curtea Constituţionalã s-a pronunţat prin mai multe decizii în sensul ca <>Legea nr. 146/1997 este constituţionalã. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstituţionalitate. Este menţionatã jurisprudenta Curţii Constituţionale prin care au fost respinse excepţiile de neconstituţionalitate având ca obiect dispoziţii ale <>Legii nr. 146/1997 , întrucât acestea nu au caracter discriminatoriu şi nu contravin dispoziţiilor constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele: Prin Încheierea din 2 iulie 2002, pronunţatã în Dosarul nr. 516/C+C/2002, Tribunalul Vrancea a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 1, 2, 17, 18 şi 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicatã de Costica Creita în Dosarul nr. 516/C+C/2002. În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate autorul acesteia considera ca întreg textul legii privind taxele de timbru este neconstitutional, prin conceptie şi dispoziţii discriminatorii, în raport cu art. 20-21, art. 1 alin. (3), art. 4, 8, 11, 15, 16, 43, 51, 53 din Constituţie, precum şi art. 22, 23, 25, 28 şi 29 din Declaraţia Universala a Drepturilor Omului. În mod special, autorul exceptiei se referã la dispoziţiile <>art. 1, 2, 17, 18 şi 20 din Legea nr. 146/1997 , arãtând ca acestea incalca dispoziţiile constituţionale ale art. 123-128 privind autoritatea judecãtoreascã, ale art. 20 şi 21 din Constituţie, precum şi prevederile art. 1, 2, 8, 10, 19, 22, 25, 27, 28 şi 29 din Declaraţia Universala a Drepturilor Omului. Potrivit aprecierilor autorului exceptiei, taxele instituite sunt "discriminatorii, inechitabile, injuste, împovãrãtoare, impiedicand în mod real accesul la justiţie [...]". Tribunalul Vrancea considera ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Potrivit prevederilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului. Guvernul apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În argumentarea punctului de vedere exprimat, Guvernul face referire la jurisprudenta Curţii Constituţionale prin care au fost respinse excepţii de neconstituţionalitate având ca obiect dispoziţii ale <>Legii nr. 146/1997 . Avocatul Poporului considera, în esenta, ca dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, relevand totodatã ca, în jurisprudenta sa, Curtea Constituţionalã a stabilit ca "obligarea pãrţilor în proces la plata taxei de timbru nu contravine Constituţiei". De asemenea, se susţine ca textele de lege criticate nu au caracter discriminatoriu şi nici nu contravin dispoziţiilor constituţionale, întrucât instituirea taxelor de timbru reprezintã o aplicare a principiului consacrat la art. 53 alin. (1) din Constituţie, conform cãruia cetãţenii au obligaţia sa contribuie prin impozite şi taxe la cheltuielile publice". Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile partii prezente şi ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , retine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã. Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezulta din cuprinsul memoriului prin care aceasta a fost motivatã, îl constituie dispoziţiile <>Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificãrile ulterioare. Critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Legii nr. 146/1997 consta în invocarea încãlcãrii dispoziţiilor constituţionale ale art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 43 privind nivelul de trai, art. 51 privind respectarea Constituţiei şi a legilor, art. 53 privind contribuţii financiare, art. 123 privind înfãptuirea justiţiei, art. 124 privind statutul judecãtorilor, art. 125 privind instanţele judecãtoreşti, art. 126 privind caracterul public al dezbaterilor, art. 127 privind dreptul la interpret şi ale art. 128 privind folosirea cãilor de atac. De asemenea, autorul exceptiei a invocat, în susţinerea exceptiei, în corelare cu dispoziţiile art. 20 din Constituţie, încãlcarea prevederilor art. 1, 2, 7, 8, 10, 19, 22, 23, 25, 27, 28 şi 29 din Declaraţia Universala a Drepturilor Omului. În esenta, intreaga motivare a exceptiei se bazeazã pe susţinerea ca prevederile <>Legii nr. 146/1997 sunt "discriminatorii, inechitabile, injuste, împovãrãtoare, impiedicand în mod real accesul la justiţie". Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca aceasta este neîntemeiatã, deoarece, din analiza comparativa a dispoziţiilor constituţionale şi a celor cuprinse în Declaraţia Universala a Drepturilor Omului invocate cu cele din textele de lege criticate, nu rezulta existenta unor incompatibilitãţi de natura a duce la concluzia ca <>Legea nr. 146/1997 este neconstitutionala. De altfel, <>Legea nr. 146/1997 a mai fãcut obiect al controlului de constitutionalitate. Curtea Constituţionalã, în jurisprudenta sa, a respins în mod constant excepţiile de neconstituţionalitate a prevederilor <>Legii nr. 146/1997 , în ansamblul lor. În acest sens, menţionãm, de exemplu, Decizia nr. 82 din 25 mai 1999, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 30 iunie 1999, şi Decizia nr. 195 din 23 noiembrie 1999, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 21 februarie 2000. De asemenea, prin numeroase decizii, Curtea Constituţionalã a pronunţat soluţii de respingere a excepţiilor de neconstituţionalitate formulate cu privire la diferite articole ale <>Legii nr. 146/1997 , inclusiv prin raportare la art. 20, 21, 123 şi 125 din Constituţie. În deciziile pronunţate, Curtea a reţinut, în principiu, ca dreptul privind accesul liber la justiţie nu înseamnã gratuitatea acestuia. Dimpotriva, s-a considerat ca instituirea taxei judiciare de timbru este o aplicare a principiului consacrat de art. 53 din Constituţie, potrivit cãruia "cetãţenii au obligaţia sa contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice". În legatura cu invocarea discriminarii cetãţenilor fata de instituţiile publice scutite de plata taxei judiciare de timbru, în cazul acţiunilor şi cererilor care au ca obiect venituri publice, Curtea a reţinut, în esenta, ca aceasta scutire este justificatã, în mod raţional şi obiectiv, întrucât sumele provenite din taxa judiciarã de timbru se fac venit la bugetul de stat, de la care sunt finanţate aceste instituţii. În cauza nu sunt invocate elemente noi de natura sa determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale. Sunt, de asemenea, nefondate susţinerile autorului exceptiei, în sensul ca dispoziţiile legale criticate ar fi contrare art. 19, 22, 23, 25, 27, 28 şi 29 din Declaraţia Universala a Drepturilor Omului. Curtea constata ca prevederile acestui document internaţional, invocat de autorul exceptiei, nu au legatura cu cauza.
Fata de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA În numele legii DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicatã de Costica Creita în Dosarul nr. 516/C+C/2002 al Tribunalului Vrancea. Definitiva şi obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publica din data de 4 februarie 2003.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent, Mihai Paul Cotta
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
