Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 466 din 6 iunie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 141 alin. 1 teza intai din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 20 iunie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Madalina Stefania Diaconu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 141 alin. 1 teza întâi din Codul de procedura penalã, excepţie ridicatã de Valentin Bogdan Ciufu în Dosarul nr. 2.349/1/2006 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penalã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, invocand, în acest sens, jurisprudenta în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, retine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 14 februarie 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 2.349/1/2006, Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 141 alin. 1 teza întâi din Codul de procedura penalã. Excepţia a fost ridicatã de cãtre Valentin Bogdan Ciufu cu prilejul soluţionãrii unui recurs penal.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenta, ca reglementarea, prin textul criticat, a posibilitatii atacarii cu recurs exclusiv a încheierilor date la judecarea în fond şi în apel a cauzei penale, prin care s-a dispus cu privire la o mãsura preventivã, şi excluderea posibilitatii exercitãrii aceleiaşi cai de atac în vederea verificãrii legalitãţii încheierilor cu acelaşi obiect, date la judecarea în recurs a cauzei penale, contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16, privind egalitatea în drepturi, ale art. 21, privind accesul liber la justiţie, ale art. 23, privind libertatea individualã, şi ale art. 129, privind folosirea cãilor de atac.
Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penalã apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate nu este intemeiata.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. Guvernul apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Avocatul Poporului apreciazã ca textele legale criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), precum şi ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 141 alin. 1 din Codul de procedura penalã, potrivit cãrora "Încheierea data în prima instanta şi în apel, prin care se dispune luarea, revocarea, înlocuirea, încetarea sau menţinerea unei mãsuri preventive ori prin care se constata încetarea de drept a arestãrii preventive, poate fi atacatã separat, cu recurs, de procuror sau de inculpat".
În susţinerea neconstitutionalitatii acestor texte de lege, autorul exceptiei invoca încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 16, privind egalitatea în drepturi, ale art. 21, privind accesul liber la justiţie, ale art. 23, privind libertatea individualã, şi ale art. 129, privind folosirea cãilor de atac.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca s-a mai pronunţat asupra textului legal criticat, spre exemplu prin <>Decizia nr. 272 din 26 mai 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 27 iunie 2005. Cu acel prilej, respingând excepţia de neconstituţionalitate invocatã, Curtea a reţinut ca, potrivit art. 23 alin. (7) din Legea fundamentalã, "încheierile instanţei privind mãsura arestãrii preventive sunt supuse cãilor de atac prevãzute de lege". Rezulta ca opţiunea legiuitorului de a nu fi prevãzut o astfel de cale de atac şi impotriva încheierii de menţinere a mãsurii arestãrii preventive, data la judecarea în recurs a cauzei penale, nu poate fi consideratã neconstitutionala, deoarece, potrivit art. 129 din Constituţie, "impotriva hotãrârilor judecãtoreşti, pãrţile interesate şi Ministerul Public pot exercita cãile de atac, în condiţiile legii". Este, asadar, atributul exclusiv al legiuitorului de a institui cãile de atac şi condiţiile în care acestea pot fi exercitate. S-a reţinut totodatã ca aceste dispoziţii se referã la o hotãrâre care nu soluţioneazã fondul cauzei, ci care priveşte o mãsura procesuala provizorie, chiar dacã aceasta este privativã de libertate. Inculpatul sau invinuitul poate cere punerea sa în libertate provizorie sub control judiciar sau pe cauţiune, conform art. 5 alin. 5 din Codul de procedura penalã, în tot cursul procesului penal, iar dacã nu mai exista temei care sa justifice menţinerea mãsurii preventive, aceasta trebuie revocatã din oficiu sau la cerere, potrivit art. 139 alin. 2 din Codul de procedura penalã.
Întrucât nu au intervenit elemente noi care sa determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cat şi considerentele deciziei mai sus menţionate sunt valabile şi în prezenta cauza.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 141 alin. 1 teza întâi din Codul de procedura penalã, excepţie ridicatã de Valentin Bogdan Ciufu în Dosarul nr. 2.349/1/2006 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penalã.
Definitiva şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 6 iunie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. Ioan Vida
Magistrat-asistent,
Madalina Stefania Diaconu
________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
