Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 466 din 4 decembrie 2003  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 205 si 206 din Codul penal si ale art. 221, 228 si 275-278 din Codul de procedura penala    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 466 din 4 decembrie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 205 si 206 din Codul penal si ale art. 221, 228 si 275-278 din Codul de procedura penala

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 28 din 13 ianuarie 2004
Nicolae Popa - preşedinte
Costicã Bulai - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Lucian Stângu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205 şi 206 din Codul penal şi ale art. 221, 228 şi 275-278 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Constantin Muşceleanu, Cornelia Muşceleanu şi Cristian Muşceleanu în Dosarul nr. 5.178/2003 al Judecãtoriei Botoşani.
La apelul nominal rãspunde Constantin Muşceleanu, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Autorul excepţiei solicitã admiterea acesteia astfel cum a fost motivatã în concluziile scrise depuse la dosar.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiatã, apreciind cã prevederile de lege criticate nu contravin textelor constituţionale invocate ca fiind încãlcate.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 31 iulie 2003, pronunţatã în Dosarul nr. 5.178/2003, Judecãtoria Botoşani a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205 şi 206 din Codul penal şi ale art. 221, 228 şi 275-278 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Constantin Muşceleanu, Cornelia Muşceleanu şi Cristian Muşceleanu, revizuienţi în dosarul menţionat.
În dosarul cauzei, printr-o sentinţã a Judecãtoriei Botoşani, a cãrei revizuire au cerut-o, autorii excepţiei fuseserã achitaţi pentru sãvârşirea infracţiunilor de insultã şi calomnie, în baza art. 10 lit. b^1) din Codul de procedurã penalã şi art. 18^1) din Codul penal, cu aplicarea unei amenzi cu caracter administrativ de câte 500.000 lei fiecare. Prin chiar cererea de revizuire Constantin Muşceleanu şi Cristian Muşceleanu au ridicat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205 şi 206 din Codul penal privitoare la infracţiunile de insultã şi calomnie. Din motivarea excepţiei rezultã cã obiectul acesteia îl constituie de fapt dispoziţiile art. 205 alin. 3 şi ale art. 206 alin. 2, care prevãd cã pentru aceste infracţiuni acţiunea penalã se pune în mişcare la plângerea prealabilã a persoanei vãtãmate. Tot din motivarea excepţiei rezultã cã sunt criticate indirect şi dispoziţiile art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedurã penalã, care prevãd cã plângerea prealabilã pentru aceste infracţiuni se adreseazã instanţei de judecatã. Autorii excepţiei susţin cã aceste dispoziţii legale contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) referitoare la România ca stat de drept, ale art. 21 alin. (1) şi (2) referitoare la accesul liber la justiţie şi mai ales ale art. 16 alin. (1) şi (2) referitoare la egalitatea în drepturi a cetãţenilor. Se aratã cã persoanele vãtãmate în cazul acestor infracţiuni, care se pot adresa direct instanţei de judecatã, sunt favorizate în raport cu persoanele vãtãmate în cazul altor infracţiuni, care sunt obligate sã se adreseze organului de cercetare penalã sau procurorului care cerceteazã plângerea şi poate da soluţii diferite. De aici rezultã încãlcarea, dupã pãrerea autorilor excepţiei, a prevederilor art. 16 din Constituţie.
Ulterior, Constantin Muşceleanu şi Cornelia Muşceleanu, printr-o notã de precizãri depusã la dosar, a ridicat şi excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 221, 228 şi 275-278 din Codul de procedurã penalã, care se referã la modurile de sesizare a organelor de urmãrire penalã, la începerea urmãririi penale şi la plângerea împotriva mãsurilor şi actelor de urmãrire penalã. În opinia autorilor excepţiei, aceste dispoziţii contravin prevederilor constituţionale ale art. 1, 11, 16 şi 21. Motivul invocat este acela cã dispoziţiile menţionate prevãd, "în mod imoral şi neconstituţional", introducerea plângerilor penale la alte organe judiciare şi nu la instanţa de judecatã ca în cazul infracţiunilor de insultã şi calomnie. Autorii excepţiei solicitã Curţii Constituţionale sã constate neconstituţionalitatea şi sã acţioneze "în sensul de a crea un acces liber neîngrãdit şi în timp rezonabil tuturor cetãţenilor care sã se adreseze pentru judecarea tuturor infracţiunilor numai instanţei judecãtoreşti".
Judecãtoria Botoşani considerã cã excepţia este nefondatã. Cu privire la art. 205 şi 206 din Codul penal s-a considerat de legiuitor cã, ţinând seama de pericolul social redus al infracţiunilor de insultã şi calomnie, pentru aceste infracţiuni acţiunea penalã sã fie pusã în mişcare la plângerea prealabilã adresatã direct instanţei de judecatã, fãrã urmãrire penalã. Nu se creeazã discriminãri prin aceasta, deoarece drepturile procesuale ale pãrţilor sunt respectate şi în acest caz. Referitor la art. 221, 228 şi 275-278 din Codul de procedurã penalã, instanţa aratã cã excepţia nu este întemeiatã nici cu privire la acestea, deoarece aceste dispoziţii referitoare la urmãrirea penalã nu împiedicã în nici un mod accesul la justiţie, fiind simple dispoziţii de procedurã.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Guvernul aratã cã excepţia este nefondatã, deoarece, în conformitate cu prevederile art. 125 alin. (3) din Constituţie, competenţa şi procedura de judecatã sunt stabilite prin lege, iar procedura plângerii prealabile nu este decât o parte a procedurii, ţinând, de asemenea, de competenţa legiuitorului. Prin faptul cã plângerea prealabilã pentru insultã şi calomnie se adreseazã direct instanţei de judecatã, nu se creeazã privilegii sau discriminãri de natura celor prevãzute în art. 4 din Constituţie. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 221, 228 şi ale art. 275-278 din Codul de procedurã penalã, în raport cu prevederile art. 21 din Constituţie, şi aceasta este neîntemeiatã. Dispoziţiile criticate reglementeazã modalitatea de sesizare a organului de urmãrire penalã, începerea urmãririi penale şi plângerea împotriva actelor de urmãrire penalã şi nu împiedicã în nici un mod accesul la instanţã. Persoana nemulţumitã de soluţia datã plângerii sale, prin desfãşurarea procedurii în cadrul Ministerului Public, are dreptul sã se adreseze instanţei de judecatã, în conformitate cu art. 21 din Constituţie.
Avocatul Poporului aratã cã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205 şi 206 din Codul penal şi a dispoziţiilor art. 221 şi 228 din Codul de procedurã penalã, faţã de dispoziţiile art. 21 din Constituţie, nu poate fi primitã, întrucât prin dispoziţiile legale menţionate se asigurã tocmai accesul liber la justiţie, în scopul apãrãrii drepturilor şi intereselor legitime ale pãrţii vãtãmate. Se aratã cã este atributul legiuitorului sã stabileascã infracţiunile pentru care este necesarã plângerea prealabilã, potrivit art. 125 alin. (3) din Constituţie, şi cã este în interesul persoanei vãtãmate sã decidã asupra necesitãţii punerii în mişcare a acţiunii penale. Se mai aratã cã nu poate fi reţinutã nici critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 275-278 din Codul de procedurã penalã, faţã de prevederile art. 21 din Constituţie, întrucât persoana nemulţumitã de soluţia datã plângerii sale în cadrul Ministerului Public are dreptul sã se adreseze instanţei de judecatã, singura autoritate care, potrivit art. 125 alin. (1) din Constituţie, realizeazã justiţia.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicatã, ale art. 1 alin. (1), <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 205 şi 206 din Codul penal, referitoare la infracţiunile de insultã şi calomnie, şi ale art. 221, 228 şi 275-278 din Codul de procedurã penalã, care se referã la modurile de sesizare a organelor de urmãrire penalã, la începerea urmãririi penale şi la procedura plângerii împotriva mãsurilor şi actelor de urmãrire penalã. În susţinerea excepţiei, se aratã cã dispoziţiile legale criticate sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 1 referitoare la România ca stat de drept, ale art. 11 referitoare la dreptul internaţional şi dreptul intern, ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi şi ale art. 21 referitoare la dreptul de acces liber la justiţie. În esenţã, autorii susţin cã dispoziţiile art. 205 şi 206 din Codul penal sunt contrare dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, deoarece prevãd cã acţiunea penalã pentru aceste infracţiuni se pune în mişcare la plângerea prealabilã a persoanei vãtãmate, adresatã direct instanţei de judecatã, creând o situaţie discriminatorie în favoarea persoanelor vãtãmate, în comparaţie cu persoanele vãtãmate în cazul infracţiunilor pentru care plângerea se adreseazã organelor de cercetare penalã sau procurorului. În mod corespunzãtor, dispoziţiile art. 221, 228 şi 275-278 din Codul de procedurã penalã sunt considerate neconstituţionale în ele însele, ca dispoziţii care prevãd cã plângerea penalã se adreseazã organelor de urmãrire penalã în loc sã fie adresate instanţei de judecatã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã aceasta este nefondatã sub toate aspectele. Potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, republicatã, "Competenţa instanţelor judecãtoreşti şi procedura de judecatã sunt prevãzute numai prin lege". Este, aşadar, de competenţa legiuitorului sã stabileascã infracţiunile pentru care acţiunea penalã se pune în mişcare numai la plângerea prealabilã a persoanei vãtãmate, iar dintre acestea şi cele opt infracţiuni din art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedurã penalã, între care insulta şi calomnia, pentru care plângerea prealabilã se adreseazã direct instanţei de judecatã.
Procedura plângerii prealabile, ca excepţie de la principiul oficialitãţii procesului penal, corespunde unor profunde raţiuni de politicã penalã şi de aceea infracţiunile pentru care acţiunea penalã se pune în mişcare la plângerea prealabilã a persoanei vãtãmate sunt alese cu grijã deosebitã de legiuitor. Pentru covârşitoarea majoritate a infracţiunilor, procesul penal trebuie sã parcurgã, din raţiuni de politicã penalã tot aşa de puternice, faza specificã a urmãririi penale. De aceea, susţinerea cã plângerile penale pentru toate infracţiunile sau cel puţin cele de urmãrire la plângerea prealabilã ar trebui adresate direct instanţei de judecatã este lipsitã de suport ştiinţific. De asemenea, sunt lipsite de orice bazã realã şi afirmaţiile privitoare la pretinsa încãlcare a principiului egalitãţii în drepturi, în cadrul procedurii prealabile, dispoziţiile legale în materie excluzând orice privilegii sau discriminãri.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicatã, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) şi (6) şi al <>art. 25 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,

CURTEA
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205 şi 206 din Codul penal şi ale art. 221, 228 şi 275-278 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Constantin Muşceleanu, Cornelia Muşceleanu şi Cristian Muşceleanu în Dosarul nr. 5.178/2003 al Judecãtoriei Botoşani.
Definitivã şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 4 decembrie 2003.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,
Florentina Geangu

------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016