Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 46 din 7 februarie 2001 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 42 alin. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, aprobata prin Legea nr. 108/1996
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 194 din 18 aprilie 2001
Florin Bucur Vasilescu - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Romul Petru Vonica - judecãtor
Gabriela Ghita - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 42 alin. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, aprobatã prin <>Legea nr. 108/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Imar" - S.A. din Arad în Dosarul nr. 2.305/2000 al Tribunalului Arad - Secţia civilã.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publica din 23 ianuarie 2001 şi au fost consemnate în încheierea din aceeaşi data când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunţarea la 6 februarie 2001 şi apoi la 7 februarie 2001.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, retine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 5 iunie 2000, pronunţatã în Dosarul nr. 2.305/2000, Tribunalul Arad - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 42 alin. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, aprobatã prin <>Legea nr. 108/1996 , excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Imar" - S.A. din Arad.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate se susţine ca prevederile <>art. 42 alin. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 contravin principiului separaţiei puterilor în stat prin aceea ca abilitarea administraţiei financiare, ca organ de executare, de a infiinta în mod direct o poprire fãrã intervenţia instanţelor de judecata constituie o imixtiune în exerciţiul puterii judecãtoreşti. Or, poprirea, ca modalitate de executare silitã, reprezintã un act prin care se realizeazã justiţia. Autorul exceptiei susţine totodatã ca prevederile legale criticate înfiinţeazã instanţe extraordinare, contrar dispoziţiilor art. 125 din Constituţie. "În aceste condiţii, terţul poprit este, fãrã putinta de tagada, lipsit de o judecata dreapta prin aceea ca organul de executare substituindu-se instanţei de judecata prin înfiinţarea popririi, valabilitatea şi legalitatea titlului executoriu nu sunt supuse controlului echidistant al instanţei de judecata." Se arata ca, deşi în baza <>art. 44 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 exista acces la justiţie, instanta nu mai are posibilitatea de a verifica legalitatea şi valabilitatea titlului executoriu, ci se pronunţa doar asupra menţinerii sau desfiinţãrii popririi.
Tribunalul Arad - Secţia civilã, exprimandu-şi opinia, apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Constituţia nu interzice legiuitorului sa instituie prin acte normative speciale proceduri de executare silitã speciale, astfel încât textul criticat nu contravine nici unei dispoziţii constituţionale.
Potrivit <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul, în punctul sau de vedere, considera ca excepţia este neîntemeiatã, deoarece legea generalã, şi anume Codul de procedura civilã, nu interzice existenta unor dispoziţii speciale în materie, ci le admite în mod expres, astfel cum rezulta din prevederile art. 721 din acest cod. Se arata totodatã ca orice executare silitã este supusã controlului judecãtoresc pe calea contestaţiei la executare.
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 42 alin. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 31 ianuarie 1996, şi aprobatã prin <>Legea nr. 108/1996 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 17 octombrie 1996, având urmãtorul conţinut: "Poprirea asupra veniturilor debitorilor, persoane fizice şi persoane juridice, dupã caz, se înfiinţeazã de cãtre organul de executare printr-o adresa care va fi trimisa terţului poprit, împreunã cu o copie certificatã de pe titlul executoriu. Totodatã, va fi înştiinţat şi debitorul despre înfiinţarea popririi."
Autorul exceptiei critica aceste prevederi, sustinand ca prin conferirea cãtre organele de executare aparţinând sistemului financiar "a puterii de dispoziţie în înfãptuirea unui act de justiţie se realizeazã obiectivul prohibit, prin alin. (2) al art. 125 din Constituţie, şi anume înfiinţarea de instanţe extraordinare". Totodatã se considera ca "abilitarea Administraţiei financiare, ca organ de executare, sa înfiinţeze în mod direct o poprire, fãrã intervenţia instanţei de judecata", contravine principiului separaţiei puterilor în stat.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea constata, în ceea ce priveşte critica referitoare la încãlcarea art. 125 alin. (2) din Constituţie, ca atât terţul poprit, cat şi debitorul au posibilitatea de a supune controlului judecãtoresc orice litigiu ce ar rezulta din îndeplinirea fiecãrui act de executare silitã, precum şi în cazul refuzului organului de executare de a îndeplini aceste acte.
Astfel, potrivit <>art. 44 alin. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 , "Dacã terţul poprit înştiinţeazã organul de executare ca nu datoreazã vreo suma de bani debitorului urmãrit sau nu respecta dispoziţiile art. 42 alin. 6 şi 7 şi ale art. 43, precum şi în cazul în care invoca alte neregularitãţi în legatura cu drepturile şi obligaţiile pãrţilor privind înfiinţarea popririi, instanta judecãtoreascã în a carei raza teritorialã se afla domiciliul sau sediul terţului poprit, la cererea organului de executare ori a altei pãrţi interesate, pe baza probelor administrate, va pronunţa menţinerea sau desfiinţarea popririi".
Totodatã prin art. 76 alin. 1 şi 2 din acelaşi act normativ se prevede: "Cei interesaţi pot face contestaţie impotriva oricãrei executãri silite, fiecãrui act de executare silitã efectuat de organele de executare competente, precum şi în cazul în care acest organ refuza sa îndeplineascã un act de executare în condiţiile legii.
Contestaţia poate fi facuta şi impotriva titlului executoriu, în temeiul cãruia a fost pornitã executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotãrâre data de o instanta judecãtoreascã sau de alt organ jurisdicţional şi dacã pentru contestarea lui nu exista o procedura care sa prevadã posibilitatea ca o instanta competenta sa se pronunţe asupra acestuia."
În acest context sunt concludente şi prevederile <>art. 112 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 , potrivit cãrora: "Prezenta ordonanta se completeazã cu dispoziţiile Codului de procedura civilã în mãsura în care aceasta nu dispune altfel."
Din analiza acestor norme legale Curtea, contrar susţinerilor autorului exceptiei, nu retine existenta vreunor "instanţe extraordinare care sunt organe de executare".
În ceea ce priveşte susţinerea referitoare la încãlcarea principiului separaţiei puterilor în stat prin executarea silitã a creanţelor fiscale fãrã constituirea titlului executoriu printr-o hotãrâre judecãtoreascã, Curtea Constituţionalã s-a pronunţat prin Decizia nr. 25 din 5 mai 1993, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 11 mai 1993. Cu acel prilej s-a decis ca dispoziţiile criticate sunt constituţionale, deoarece "însuşi Codul de procedura civilã la art. 372 prevede posibilitatea executãrii silite pe baza de hotãrâre judecãtoreascã sau alt titlu executoriu. Deci, potrivit legii, nu numai hotãrârile judecãtoreşti investite cu formula executorie constituie titluri executorii, ci şi alte titluri, în cazul în care legea conferã aceasta calitate [...]. Ele nu au semnificatia încãlcãrii regimului de separaţie între puterea legiuitoare şi cea judecãtoreascã".
Deoarece în cauza nu au intervenit elemente noi care sa justifice schimbarea jurisprudenţei Curţii, soluţia îşi menţine valabilitatea şi în cauza de fata, astfel ca excepţia urmeazã sa fie respinsã.
Fata de cele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 42 alin. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, aprobatã prin <>Legea nr. 108/1996 , excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Imar" S.A. din Arad în Dosarul nr. 2.305/2000 al Tribunalului Arad - Secţia civilã.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 7 februarie 2001.
PREŞEDINTE,
Florin Bucur Vasilescu
Întrucât domnul judecãtor Florin Bucur Vasilescu, preşedintele completului de judecata, se afla în imposibilitatea de a semna, în locul sau semneazã, în temeiul art. 261 din Codul de procedura civilã,
PREŞEDINTELE CURŢII
CONSTITUŢIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat-asistent,
Mihai Paul Cotta
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
