Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 459 din 12 aprilie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 217 alin. 1 din Codul penal si art. 262 pct. 1 lit. a), art. 322 si art. 323 din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 431 din 21 iunie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincã.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 217 alin. 1 din Codul penal şi art. 262 pct. 1 lit. a), art. 322 şi art. 323 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Dumitru Capotã şi Şerban Capotã în Dosarul nr. 659/85/2010 al Tribunalului Sibiu - Secţia penalã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilã, deoarece nu a fost motivatã în acord cu exigenţele art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 31 mai 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 659/85/2010, Tribunalul Sibiu - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 217 alin. 1 din Codul penal şi art. 262 pct. 1 lit. a), art. 322 şi art. 323 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Dumitru Capotã şi Şerban Capotã în dosarul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei cauze penale în care inculpaţii sunt cercetaţi pentru sãvârşirea infracţiunilor de omor şi distrugere.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã prevederile legale menţionate încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetãţenilor în faţa legii, art. 21 referitoare la Accesul liber la justiţie, art. 23 alin. (12) referitoare la principiul legalitãţii pedepsei, art. 24 referitoare la Dreptul la apãrare, art. 44 alin. (1) şi (2) referitoare la garantarea şi ocrotirea dreptului de proprietate privatã, art. 53 alin. (1) referitoare la situaţiile în care poate fi restrâns exerciţiul unui drept sau al unei libertãţi, art. 124 referitoare la Înfãptuirea justiţiei şi art. 136 alin. (5) referitoare la inviolabilitatea proprietãţii private.
Astfel, autorii sunt nemulţumiţi cã în cauza dedusã judecãţii de drept comun au fost trimişi în judecatã pentru sãvârşirea infracţiunii prevãzute şi pedepsite de art. 217 alin. 1 din Codul penal, în condiţiile în care de la dosar lipseşte plângerea prealabilã a persoanei vãtãmate.
Totodatã, se mai aratã cã, dupã punerea în mişcare a acţiunii penale, inculpaţii nu au mai fost chemaţi de procuror pentru a li se prezenta materialul de urmãrire penalã.
Tribunalul Sibiu - Secţia penalã opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 217 alin. 1 din Codul penal - Distrugerea şi art. 262 pct. 1 lit. a) cu denumirea marginalã Rezolvarea cauzelor, art. 322 cu denumirea marginalã Începerea cercetãrii judecãtoreşti şi art. 323 cu denumirea marginalã Ascultarea inculpatului din Codul de procedurã penalã, care au urmãtorul conţinut:
- Art. 217 alin. 1 din Codul penal: "Distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuinţare a unui bun aparţinând altuia sau împiedicarea luãrii mãsurilor de conservare ori de salvare a unui astfel de bun, precum şi înlãturarea mãsurilor luate, se pedepsesc cu închisoare de la o lunã la 3 ani sau cu amendã.";
- Art. 262 pct. 1 lit. a) din Codul de procedurã penalã: "Dacã procurorul constatã cã au fost respectate dispoziţiile legale care garanteazã aflarea adevãrului, cã urmãrirea penalã este completã, existând probele necesare şi legal administrate, procedeazã, dupã caz, astfel:
1. când din materialul de urmãrire penalã rezultã cã fapta existã, cã a fost sãvârşitã de învinuit sau de inculpat şi cã acesta rãspunde penal:
a) dacã acţiunea penalã nu a fost pusã în mişcare în cursul urmãririi penale, dã rechizitoriu prin care pune în mişcare acţiunea penalã şi dispune trimiterea în judecatã;";
- Art. 322 din Codul de procedurã penalã: "Preşedintele dispune ca grefierul sã dea citire sau sã facã o prezentare succintã a actului de sesizare a instanţei, dupã care explicã inculpatului în ce constã învinuirea ce i se aduce. Totodatã, înştiinţeazã pe inculpat cu privire la dreptul de a nu face nicio declaraţie, atrãgându-i atenţia cã ceea ce declarã poate fi folosit şi împotriva sa, precum şi cu privire la dreptul de a pune întrebãri coinculpaţilor, celorlalte pãrţi, martorilor, experţilor şi de a da explicaţii în tot cursul cercetãrii judecãtoreşti, când socoteşte cã este necesar.";
- Art. 323 din Codul de procedurã penalã: "Instanţa procedeazã apoi la ascultarea inculpatului.
Inculpatul este lãsat sã arate tot ce ştie despre fapta pentru care a fost trimis în judecatã, apoi i se pot pune întrebãri de cãtre preşedinte şi în mod nemijlocit de ceilalţi membri ai completului, de cãtre procuror, de partea vãtãmatã, de partea civilã, de partea responsabilã civilmente, de ceilalţi inculpaţi şi de apãrãtorul inculpatului a cãrui ascultare se face.
Instanţa poate respinge întrebãrile care nu sunt concludente şi utile cauzei.
Inculpatul poate fi ascultat ori de câte ori este necesar."
Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin cã prin dispoziţiile legale criticate sunt încãlcate prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetãţenilor în faţa legii, art. 21 referitoare la Accesul liber la justiţie, art. 23 alin. (12) referitoare la principiul legalitãţii pedepsei, art. 24 referitoare la Dreptul la apãrare, art. 44 alin. (1) şi (2) referitoare la garantarea şi ocrotirea dreptului de proprietate privatã, art. 53 alin. (1) referitoare la situaţiile în care poate fi restrâns exerciţiul unui drept sau al unei libertãţi, art. 124 referitoare la Înfãptuirea justiţiei şi art. 136 alin. (5) referitoare la inviolabilitatea proprietãţii private.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã autorii acesteia nu sunt nemulţumiţi de o eventualã contrarietate a dispoziţiilor legale contestate cu prevederile Constituţiei, ci de modul lor de interpretare şi aplicare. Împrejurarea cã la dosar nu existã plângerea prealabilã a persoanei vãtãmate, victimã a infracţiunii de distrugere, nu este de naturã a atrage neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 217 alin. 1 din Codul penal. Acest aspect este unul de aplicare a legii, situaţie în care pot fi operabile sau nu prevederile art. 10 lit. f) din Codul de procedurã penalã potrivit cãrora punerea în mişcare ori exercitarea acţiunii penale este împiedicatã. De asemenea, lipsa de la dosar a dovezii ce atestã cã inculpaţilor li s-a adus la cunoştinţã întregul material de urmãrire penalã priveşte tot un aspect de domeniul legii, care, în acord cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 24 din 23 februarie 1999, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 136 din 1 aprilie 1999, este obligatoriu. Nerespectarea sa poate fi însã cenzuratã de instanţa de judecatã şi nu poate fi convertitã în vicii de neconstituţionalitate.
Totodatã, Curtea mai constatã cã motivarea autorilor nu respectã exigenţele dispoziţiilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, potrivit cãrora "Sesizãrile trebuie fãcute în formã scrisã şi motivate". Or, Curtea nu se poate substitui acestora în desprinderea unor critici de neconstituţionalitate din critici de nelegalitate.
Pe cale de consecinţã, prezenta excepţie urmeazã a fi respinsã ca inadmisibilã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca inadmisibilã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 217 alin. 1 din Codul penal şi art. 262 pct. 1 lit. a), art. 322 şi art. 323 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Dumitru Capotã şi Şerban Capotã în Dosarul nr. 659/85/2010 al Tribunalului Sibiu - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 12 aprilie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
