Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 458 din 20 aprilie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 40 din Codul familiei
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 334 din 20 mai 2010
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Cristina Toma - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 40 din Codul familiei, excepţie ridicatã de Dan Costin Nicolau în Dosarul nr. 1.889/233/2009 al Judecãtoriei Galaţi.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent învedereazã Curţii faptul cã autorul excepţiei a depus la dosarul cauzei o cerere prin care solicitã admiterea excepţiei, astfel cum aceasta a fost formulatã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arãtând cã nu sunt motive pentru ca instanţa de contencios constituţional sã reconsidere soluţia pronunţatã prin <>Decizia nr. 20/2010 .
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 10 iulie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 1.889/233/2009, Judecãtoria Galaţi a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 40 din Codul familiei.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Radu Dan Costin Nicolau într-o cauzã civilã ce are ca obiect o acţiune de desfacere a cãsãtoriei prin divorţ.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul excepţiei susţine cã prevederile de lege criticate nesocotesc interesul major al copilului minor, care, în cazul admiterii acţiunii de divorţ şi revenirii mamei la numele avut anterior cãsãtoriei, ar porni în viaţã cu handicapul moral de a nu avea acelaşi nume cu ambii pãrinţi. Propune completarea alin. (3) al art. 40 din Codul familiei cu menţiunea "cu excepţia cazului în care din cãsãtorie au rezultat copii minori, situaţie în care se aplicã alin. (1) al art. 40 din Codul familiei".
Judecãtoria Galaţi considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens, aratã cã prevederile Codului familiei oferã posibilitatea pãrţilor de a conveni în sensul ca cel care a luat, la momentul încheierii cãsãtoriei, numele celuilalt soţ sã-l poatã pãstra şi dupã divorţ sau chiar instanţa sã aprecieze asupra acestui aspect în funcţie de fiecare speţã.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã prevederile art. 40 din Codul familiei nu sunt contrare dispoziţiilor art. 48 alin. (1) din Constituţie, iar prevederile art. 49 alin. (1) din Legea fundamentalã nu sunt incidente în cauzã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 40 din Codul familiei, republicat în Buletinul Oficial nr. 13 din 18 aprilie 1956, având urmãtorul conţinut:
"La desfacerea cãsãtoriei prin divorţ, soţii se pot învoi ca soţul care, potrivit art. 27, a purtat în timpul cãsãtoriei numele de familie al celuilalt soţ, sã poarte acest nume şi dupã desfacerea cãsãtoriei.
Instanţa judecãtoreascã va lua act de aceastã învoialã prin hotãrârea de divorţ. Instanţa, pentru motive temeinice, poate sã încuviinţeze acest drept, chiar în lipsa unei învoieli între soţi.
Dacã nu a intervenit o învoialã sau dacã instanţa nu a dat încuviinţarea, fiecare dintre foştii soţi va purta numele ce avea înainte de cãsãtorie."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textele de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 48 alin. (1) privind familia şi ale art. 49 alin. (1) referitoare la protecţia copiilor şi a tinerilor.
Analizând excepţia, Curtea constatã cã s-a mai pronunţat, de exemplu, prin <>Decizia nr. 20 din 12 ianuarie 2010 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 5 februarie 2010, cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor de lege criticate, reţinând cã prevederile art. 40 din Codul familiei lasã posibilitatea soţilor sã hotãrascã de comun acord, în caz de divorţ, cu privire la menţinerea sau nu a numelui de familie dobândit prin cãsãtorie de cãtre unul dintre ei. Numai în cazul în care soţii nu se înţeleg asupra acestui aspect şi existã motive temeinice care sã justifice o astfel de hotãrâre, instanţa poate încuviinţa dreptul soţului care a purtat în timpul cãsãtoriei numele de familie al celuilalt soţ sã pãstreze acest nume şi dupã desfacerea cãsãtoriei. Dacã aceste condiţii nu sunt întrunite, legea dispune cã fiecare dintre foştii soţi va purta numele pe care îl avea înainte de cãsãtorie.
Curtea a observat cã aceste prevederi nu aduc atingere familiei ori regimului special de protecţie de care se bucurã copiii şi tinerii, astfel încât criticile autorului excepţiei nu pot fi reţinute.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în decizia menţionatã îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
În ceea ce priveşte solicitarea autorului excepţiei privind completarea textelor de lege criticate, Curtea observã cã aceasta nu poate fi primitã, fiind contrarã dispoziţiilor <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, potrivit cãrora "Curtea Constituţionalã se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã, fãrã a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului."
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 40 din Codul familiei, excepţie ridicatã de Dan Costin Nicolau în Dosarul nr. 1.889/233/2009 al Judecãtoriei Galaţi.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 20 aprilie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Cristina Toma
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
