Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
DECIZIE nr. 458 din 12 aprilie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 197 alin. 2 si 3, art. 264 alin. 3 si 4 si art. 414^5 alin. 4 din Codul de procedura penala
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 458 din 12 aprilie 2011  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 197 alin. 2 si 3, art. 264 alin. 3 si 4 si art. 414^5 alin. 4 din Codul de procedura penala    Twitter Facebook
Cautare document

DECIZIE nr. 458 din 12 aprilie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 197 alin. 2 si 3, art. 264 alin. 3 si 4 si art. 414^5 alin. 4 din Codul de procedura penala

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 431 din 21 iunie 2011

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Aspazia Cojocaru - judecãtor
    Acsinte Gaspar - judecãtor
    Petre Lãzãroiu - judecãtor
    Mircea Ştefan Minea - judecãtor
    Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
    Ion Predescu - judecãtor
    Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
    Tudorel Toader - judecãtor
    Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincã.

    Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 197 alin. 2 şi 3, art. 264 alin. 3 şi 4 şi art. 414^5 alin. 4 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Monica Adina Codreanu în Dosarul nr. 3.647/208/2009 al Judecãtoriei Caransebeş.
    La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
    Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca inadmisibilã, deoarece autorul excepţiei solicitã modificarea textului legal criticat în sensul eliminãrii obligativitãţii pentru instanţe a dezlegãrii date problemelor de drept judecate cu prilejul judecãrii unui recurs în interesul legii.

                               CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
    Prin Încheierea din 7 iunie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 3.647/208/2009, Judecãtoria Caransebeş a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 197 alin. 2 şi 3, art. 264 alin. 3 şi 4 şi art. 414^2 alin. 3 teza finalã din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Monica Adina Codreanu în dosarul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei cauze penale la fond.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile legale menţionate încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 15 alin. (2) referitoare la principiul neretroactivitãţii legii cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, art. 21 referitoare la Accesul liber la justiţie, art. 61 referitoare la Rolul şi structura Parlamentului şi art. 126 alin. (2) teza finalã referitoare la prevederea numai prin lege a procedurii de judecatã, deoarece în cauza dedusã judecãţii de drept comun rechizitoriul nu poartã menţiunea verificat sub aspectul legalitãţii. Or, neregularitatea a fost invocatã în faţa instanţei care a respins-o pe motiv cã, în acord cu Decizia nr. 9 din 18 februarie 2008, pronunţatã cu prilejul soluţionãrii unui recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a apreciat cã în speţã este vorba de o nulitate relativã care se poate acoperi prin acordarea unui nou termen de judecatã.
    Prin urmare, caracterul obligatoriu al dezlegãrilor date problemelor de drept judecate cu prilejul pronunţãrii unui recurs în interesul legii are drept consecinţã înfrângerea dispoziţiilor constituţionale potrivit cãrora numai Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unicã autoritate legiuitoare a ţãrii. Se ajunge la situaţia ca o hotãrâre judecãtoreascã sã modifice procedura de judecatã, care, potrivit art. 126 alin. (2) din Legea fundamentalã, este prevãzutã numai de lege.
    De asemenea, aplicarea prevederilor legale contestate în maniera descrisã de autor are, în opinia sa, drept urmare afectarea liberului acces la justiţie şi principiului neretroactivitãţii legii. În consecinţã, justiţia este înfãptuitã nu în numele legii, ci în numele deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu prilejul soluţionãrii recursurilor în interesul legii.
    Judecãtoria Caransebeş opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
    Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                               CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
    Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 197 alin. 2 şi 3 cu denumirea marginalã Încãlcãri care atrag nulitatea, art. 264 alin. 3 şi 4 cu denumirea marginalã Actul de sesizare a instanţei şi art. 414^2 alin. 3 teza finalã cu denumirea marginalã Recursul în interesul legii din Codul de procedurã penalã. Dupã sesizarea Curţii Constituţionale prin încheierea din 7 iunie 2010, dispoziţiile art. 414^2 alin. 3 teza finalã din Codul de procedurã penalã au fost modificate prin art. XVIII pct. 57 din Legea nr. 202/2010 privind unele mãsuri pentru accelerarea soluţionãrii proceselor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010. Astfel, soluţia legislativã contestatã de autor, potrivit cãreia "Dezlegarea datã problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanţe" a fost preluatã de art. 414^5 alin. 4 din Codul de procedurã penalã, text introdus prin art. XVIII pct. 58 din Legea nr. 202/2010, iar Curtea Constituţionalã, potrivit jurisprudenţei sale, urmeazã sã se pronunţe cu privire la textul legal în vigoare. Prin urmare, dispoziţiile legale criticate au urmãtorul conţinut:
    - Art. 197 alin. 2 şi 3: "Dispoziţiile relative la competenţa dupã materie sau dupã calitatea persoanei, la sesizarea instanţei, la compunerea acesteia şi la publicitatea şedinţei de judecatã sunt prevãzute sub sancţiunea nulitãţii. De asemenea, sunt prevãzute sub sancţiunea nulitãţii şi dispoziţiile relative la participarea procurorului, prezenţa învinuitului sau a inculpatului şi asistarea acestora de cãtre apãrãtor, când sunt obligatorii, potrivit legii, precum şi la efectuarea referatului de evaluare în cauzele cu infractori minori.
    Nulitatea prevãzutã în alin. 2 nu poate fi înlãturatã în niciun mod. Ea poate fi invocatã în orice stare a procesului şi se ia în considerare chiar din oficiu.";
    - Art. 264 alin. 3 şi 4: "Rechizitoriul este verificat sub aspectul legalitãţii şi temeiniciei de prim-procurorul parchetului sau, dupã caz, de procurorul general al parchetului de pe lângã curtea de apel, iar când urmãrirea este fãcutã de acesta, verificarea se face de procurorul ierarhic superior. Când urmãrirea penalã este efectuatã de un procuror de la Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, rechizitoriul este verificat de procurorul-şef de secţie, iar când urmãrirea penalã este efectuatã de acesta, verificarea se face de cãtre procurorul general al acestui parchet. În cauzele cu arestaţi, verificarea se face de urgenţã şi înainte de expirarea duratei arestãrii preventive.
    Dacã rechizitoriul nu a fost infirmat, procurorul ierarhic care a efectuat verificarea îl înainteazã instanţei competente, împreunã cu dosarul cauzei şi cu un numãr necesar de copii de pe rechizitoriu pentru a fi comunicate inculpaţilor aflaţi în stare de deţinere.";
    - Art. 414^5 alin. 4: "Dezlegarea datã problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanţe de la data publicãrii deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I."
    Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine cã prin dispoziţiile legale criticate sunt încãlcate prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (2) referitoare la principiul neretroactivitãţii legii cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, art. 21 referitoare la Accesul liber la justiţie, art. 61 referitoare la Rolul şi structura Parlamentului şi art. 126 alin. (2) teza finalã referitoare la prevederea numai prin lege a procedurii de judecatã.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului sãu din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronunţãrii Deciziei nr. 851 din 24 iunie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 551 din 5 august 2010, Curtea Constituţionalã a respins ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 264 alin. 3 şi 4, art. 197 alin. 2 şi 3 şi art. 414^2 alin. 3 teza finalã din Codul de procedurã penalã, statuând cã instituţia recursului în interesul legii este o cale extraordinarã de atac, a cãrei raţiune izvorãşte din necesitatea de a asigura interpretarea şi aplicarea unitarã a legii, şi nu de a se reforma hotãrârile judecãtoreşti definitive. Tocmai de aceea dezlegarea datã problemelor de drept judecate este ex nunc obligatorie pentru instanţe.
    O asemenea reglementare nu afecteazã cu nimic prevederile referitoare la accesul liber la justiţie, având în vedere faptul cã deciziile pronunţate ca urmare a formulãrii unui recurs în interesul legii sunt obligatorii pentru instanţele ierarhic inferioare, acestea urmând sã ţinã seama de ele în judecarea cauzelor aflate pe rolul lor în modul prevãzut de lege.
    Totodatã, referitor la critica de neconstituţionalitate faţã de art. 61 din Constituţie, Curtea a constatat cã aceasta nu poate fi reţinutã, întrucât scopul cãii de atac a recursului în interesul legii nu este acela de creare a unor norme de drept, ci de interpretare şi aplicare unitarã a legii pe întreg teritoriul ţãrii de cãtre Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care se pronunţã exclusiv asupra chestiunilor de drept ce au primit o soluţionare diferitã din partea instanţelor judecãtoreşti.
    În ceea ce priveşte celelalte aspecte invocate de autor în susţinerea excepţiei, respectiv cele referitoare la verificarea legalitãţii şi temeiniciei actului de inculpare şi la incidenţa într-un caz ori altul a dispoziţiilor ce reglementeazã încãlcãri care atrag nulitatea absolutã ori relativã, Curtea constatã cã acestea au fost dezlegate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 9 din 18 februarie 2008, prilej cu care a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, urmând ca dispoziţiile art. 264 alin. 3 din Codul de procedurã penalã sã se interpreteze în sensul cã rechizitoriul trebuie sã conţinã menţiunea "verificat sub aspectul legalitãţii şi temeiniciei", iar lipsa menţiunii atrage neregularitatea actului de sesizare, în condiţiile art. 300 alin. 2 din Codul de procedurã penalã, în sensul cã ea poate fi înlãturatã, dupã caz, fie de îndatã, fie prin acordarea unui termen în acest scop. Însã, toate aceste critici vizeazã modul de aplicare şi interpretare a dispoziţiilor legale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excedeazã competenţei instanţei de contencios constituţional.
    Deoarece pânã în prezent nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele deciziilor mai sus menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.

    Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                        CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                            În numele legii
                               DECIDE:
    Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 197 alin. 2 şi 3, art. 264 alin. 3 şi 4 şi art. 414^5 alin. 4 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Monica Adina Codreanu în Dosarul nr. 3.647/208/2009 al Judecãtoriei Caransebeş.
    Definitivã şi general obligatorie.
    Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 12 aprilie 2011.


             PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                      AUGUSTIN ZEGREAN

                     Magistrat-asistent,
                   Afrodita Laura Tutunaru
                       __________
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016