Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 457 din 20 septembrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 936 din 20 octombrie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Aurelia Rusu - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, excepţie ridicatã de Alexandru Moldovan în Dosarul nr. 842/2005 al Tribunalului Sãlaj - Secţia civilã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiatã, arãtând cã modalitatea de calcul a punctajului mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare, utilizat la determinarea cuantumului pensiei, are un caracter tehnic şi nu contravine prevederilor constituţionale invocate în susţinerea excepţiei.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 21 martie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 842/2005, Tribunalul Sãlaj - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, excepţie ridicatã de Alexandru Moldovan în dosarul menţionat, având ca obiect judecarea contestaţiei autorului excepţiei împotriva deciziei de pensionare.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prin modul de calcul al punctajului mediu anual, prevãzut la <>art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 , şi anume prin împãrţirea punctajului anual la 12, se eliminã de la calculul pensiei 3,37783 puncte, respectiv 0,10556 puncte de la punctajul mediu.
Autorul excepţiei considerã cã se creeazã în felul acesta "douã categorii de pensionari care, deşi au avut aceleaşi venituri, aceeaşi vechime în muncã şi au contribuit cu aceleaşi sume la fondul de asigurãri, vor avea pensii diferite, respectiv: cei cu întreruperi în activitate care vor avea o pensie mai micã, în funcţie de numãrul de întreruperi; cei care nu au întreruperi dar cu o pensie mai mare decât cealaltã categorie. Neconstituţionalitatea modului de calcul al acestui punctaj mediu anual prin împãrţirea la 12 rezultã chiar din cuprinsul legii, care prevede [la art. 2 lit. a)] «tratament nediscriminatoriu în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevãzute de lege»".
Tribunalul Sãlaj - Secţia civilã considerã, în esenţã, cã "excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, pentru cã punctajul anual al reclamantului este mai mic cu echivalentul perioadei nelucrate într-un an în care nu a contribuit la bugetul asigurãrilor sociale".
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilã. În argumentarea acestui punct de vedere Guvernul aratã cã dispoziţiile legale criticate reglementeazã "condiţii cu caracter tehnic ce prevãd modalitatea de calcul a punctajului anual al asiguratului, pe baza cãruia se stabileşte, potrivit art. 77 din aceeaşi lege, punctajul mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare, utilizat la determinarea cuantumului pensiei, conform art. 76". Conform aprecierii Guvernului, "stabilirea modalitãţii de determinare a punctajului anual al asiguratului, precum şi toate condiţiile şi procedurile pentru acordarea drepturilor de pensie este de competenţa liberã şi exclusivã a legiuitorului, fãrã ca prin aceasta sã se aducã atingere vreunei dispoziţii sau principiu constituţional". În acest sens sunt menţionate deciziile Curţii Constituţionale nr. 500/2004 şi nr. 105/2005.
Excepţia de neconstituţionalitate este apreciatã de Guvern ca fiind inadmisibilã, deoarece critica autorului excepţiei "nu este raportatã la prevederi constituţionale, ci la dispoziţii din cuprinsul unei legi, respectiv din <>Legea nr. 19/2000 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare".
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile criticate sunt constituţionale. În motivarea acestui punct de vedere se aratã cã "dispoziţiile legale criticate reprezintã norme cu caracter tehnic, referitoare la determinarea punctajului mediu anual, ca bazã de calcul al cuantumului pensiei ce se stabileşte, respectiv la acordarea unor sporuri la punctajul fixat, reglementarea acestei proceduri fiind dreptul exclusiv al legiuitorului, fãrã ca prin aceasta sã se aducã atingere vreunei dispoziţii sau principiu constituţional. Astfel, persoanele care se înscriu la pensia pentru limitã de vârstã sau la pensie anticipatã se aflã, în mod obiectiv, în situaţii diferite determinate de faptul cã acestea sunt douã tipuri diferite de pensii, cu regim juridic şi condiţii de acordare diferite, ceea ce justificã şi impune tratamentul juridic diferenţiat". Totodatã, Avocatul Poporului considerã cã textul legal criticat "nu conţine în sine nici o reglementare care sã creeze o inegalitate pe criterii de rasã, de naţionalitate, de origine etnicã, de limbã, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţã politicã, de avere sau de origine socialã, aplicându-se fãrã nici o discriminare tuturor persoanelor aflate în situaţie identicã". În acest sens este invocatã <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 500/2004 .
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului şi al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
Textul de lege criticat are urmãtorul cuprins:
- Art. 78: "(1) Punctajul anual al asiguratului se determinã prin împãrţirea la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numãrului de puncte realizat în fiecare lunã. Numãrul de puncte realizat în fiecare lunã se calculeazã prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile şi adaosurile, sau, dupã caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurãri sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivã, comunicat de Comisia Naţionalã de Statisticã."
Din analiza motivãrii excepţiei, cuprinsã în memoriul depus la instanţã de autorul acesteia, Curtea reţine cã textul constituţional considerat a fi fost încãlcat prin dispoziţiile de mai sus este art. 16 alin. (1), text care are urmãtorul cuprins:
- Art. 16 alin. (1): "Cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri."
Autorul excepţiei susţine, în esenţã, cã prevederile legale criticate, care stabilesc modul de calcul al punctajului mediu anual, creeazã "douã categorii de pensionari, care, deşi au avut aceleaşi venituri, aceeaşi vechime în muncã şi au contribuit cu aceleaşi sume la fondul de asigurãri, vor avea pensii diferite, respectiv: cei cu întreruperi în activitate care vor avea o pensie mai micã, în funcţie de numãrul de întreruperi; cei care nu au întreruperi dar cu o pensie mai mare decât cealaltã categorie".
Analizând excepţia de neconstituţionalitate formulatã în cauzã, Curtea constatã cã între dispoziţiile de lege criticate şi cele ale art. 16 alin. (1) din Constituţie, care consacrã principiul egalitãţii în drepturi, nu existã elemente de incompatibilitate.
În acest sens Curtea reţine cã, prin conţinutul sãu, textul legal criticat care stabileşte norme cu caracter tehnic privind modul de determinare a punctajului mediu anual al asiguratului, care va sta la baza stabilirii cuantumului pensiei cuvenite celui în cauzã, nu conţine în sine nici o dispoziţie de naturã sã încalce prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie.
Curtea constatã cã, potrivit jurisprudenţei sale, conformã cu cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului, egalitate nu înseamnã uniformitate, existând posibilitatea unui tratament juridic diferit pentru situaţii care nu sunt identice, dacã acesta se justificã în mod raţional şi obiectiv. Or, în cauzã, existenţa unor întreruperi de activitate, cu consecinţele ce decurg din normele legale criticate, reprezintã o asemenea justificare.
Curtea reţine, totodatã, cã dispoziţia legalã criticatã a mai fost supusã controlului de constituţionalitate. Curtea Constituţionalã, prin deciziile nr. 301 din 6 iulie 2004, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 26 august 2004, şi nr. 500 din 16 noiembrie 2004, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 19 ianuarie 2005, a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 . În acele decizii, referitor la invocarea principiului egalitãţii în drepturi a cetãţenilor, Curtea a reţinut cã "persoanele care se înscriu la pensia pentru limitã de vârstã sau la pensie anticipatã se aflã, în mod obiectiv, în situaţii diferite determinate de faptul cã acestea sunt douã tipuri de pensii, cu regim juridic şi condiţii de acordare diferite, ceea ce justificã şi impune tratamentul juridic diferenţiat. Dispoziţiile <>art. 78 alin. (1) şi (8) din Legea nr. 19/2000 nu conţin în sine nici o reglementare care sã creeze o inegalitate pe criterii de rasã, de naţionalitate, de origine etnicã, de limbã, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţã politicã, de avere sau de origine socialã, aplicându-se fãrã nici o discriminare tuturor persoanelor aflate în situaţie identicã". (<>Decizia nr. 500/2004 .) Aceeaşi motivare se regãseşte, în parte, şi la baza respingerii excepţiei de neconstituţionalitate prin <>Decizia nr. 301/2004 .
Soluţiile Curţii Constituţionale în cauzele respective, precum şi considerentele care au stat la baza acestora îşi pãstreazã valabilitatea, mutatis mutandis, şi în cauza de faţã, întrucât nu se invocã elemente noi de naturã a schimba aceastã jurisprudenţã.
Potrivit considerentelor expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, excepţie ridicatã de Alexandru Moldovan în Dosarul nr. 842/2005 al Tribunalului Sãlaj - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 20 septembrie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihai Paul Cotta
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
