Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 452 din 15 mai 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 700 din Codul civil
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 370 din 31 mai 2007
Ioan Vida - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 700 din Codul civil, excepţie ridicatã de Doina Ceauşu în Dosarul nr. 293/2006 al Judecãtoriei Sighişoara.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 14 noiembrie 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 293/2006, Judecãtoria Sighişoara a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 700 din Codul civil, excepţie ridicatã de Doina Ceauşu.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã textul de lege criticat contravine art. 46 din Constituţie, întrucât termenul de 6 luni este de naturã sã deturneze rolul instituţiei moştenirii, ca mod principal de dobândire a proprietãţii. Totodatã, apreciazã cã dispoziţiile art. 700 din Codul civil sunt în flagrantã contradicţie cu litera şi spiritul actualei Constituţii, care garanteazã proprietatea atât în ceea ce priveşte regimul ei de transmisibilitate, cât şi din perspectiva protecţiei prin mijloace procedurale.
Judecãtoria Sighişoara considerã excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã. În acest sens, aratã cã reglementarea criticatã a mai fost supusã controlului de constituţionalitate prin <>Decizia nr. 138/2000 , prilej cu care Curtea Constituţionalã a statuat cã nu contravine prevederilor Legii fundamentale.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciazã excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, invocând în acest sens jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale şi nu contravin prevederilor art. 46 din Constituţie. Referitor la prevederile art. 154 alin. (1) din Constituţie, apreciazã cã acestea nu au incidenţã în cauzã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 700 din Codul civil, potrivit cãrora "Dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni socotit de la deschiderea succesiunii.
În cazul când moştenitorul a fost împiedicat de a se folosi de dreptul sãu, din motive de forţã majorã, instanţa judecãtoreascã, la cererea moştenitorului, poate prelungi termenul cu cel mult 6 luni socotit de la data când a luat sfârşit împiedicarea."
Autorul excepţiei susţine cã textul de lege criticat încalcã prevederile constituţionale cuprinse în art. 46, potrivit cãrora dreptul la moştenire este garantat, şi în art. 154 alin. (1), privind conflictul temporal de legi.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile art. 700 din Codul civil au mai fost supuse controlului de constituţionalitate prin raportare la prevederile <>art. 46 din Legea fundamentalã. Astfel, prin Decizia nr. 138/2000 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 484 din 4 octombrie 2000, Curtea a reţinut cã "dispoziţiile art. 700 alin. 1 din Codul civil au ca obiect dreptul subiectiv de opţiune succesoralã, iar nu însuşi dreptul la moştenire, care este garantat prin art. 46 din Constituţie".
De asemenea, Curtea a constatat cã "în reglementarea datã de Codul civil moştenirea se transmite de drept asupra succesorilor din momentul morţii celui care lasã moştenirea, fãrã a fi necesarã vreo manifestare de voinţã din partea succesibilului şi chiar fãrã ştirea lui, astfel cã patrimoniul succesoral nu rãmâne niciun moment fãrã titular.
Dar, întrucât este de principiu cã nimeni nu poate fi obligat sã accepte o moştenire, transmiterea patrimoniului succesoral, deşi opereazã de la decesul celui care lasã moştenirea, nu este nici definitivã şi nici obligatorie. De aceea succesibilul are un drept de opţiune succesoralã, putând alege între, pe de o parte, consolidarea (confirmarea) titlului de moştenitor prin acceptarea moştenirii şi, pe de altã parte, desfiinţarea acestui titlu prin renunţare la succesiune. Acest drept de opţiune succesoralã, la fel ca, de altfel, însuşi dreptul la moştenire, este un drept patrimonial, supus prin urmare prescripţiei extinctive. Stabilirea duratei termenului de prescripţie extinctivã constituie o materie care intrã, desigur, în competenţa legiuitorului. Astfel, reducerea termenului de opţiune succesoralã de la 30 de ani la 6 luni prin Decretul nr. 73/1954 a constituit opţiunea legiuitorului, pentru a limita la o perioadã cât mai scurtã de timp incertitudinea cu privire la titularul dreptului real şi pentru a se îngãdui, practic, oricãrui succesibil exercitarea dreptului de opţiune succesoralã. Prin urmare, termenul de prescripţie extinctivã de 6 luni nu este de naturã sã îngrãdeascã dreptul la moştenire consfinţit prin art. 42 din Constituţie".
În ceea ce priveşte critica referitoare la încãlcarea prevederilor art. 154 alin. (1) din Constituţie, care reglementeazã conflictul temporal dintre Legea fundamentalã şi celelalte acte normative în vigoare la data adoptãrii sale, iar nu conflictele temporale survenite între diverse acte normative, Curtea constatã cã invocarea acestui text constituţional nu are relevanţã în cauzã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 700 din Codul civil, excepţie ridicatã de Doina Ceauşu în Dosarul nr. 293/2006 al Judecãtoriei Sighişoara.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 15 mai 2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
