Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 45 din 3 februarie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 38 si 62 din Legea nr. 521/2002 privind regimul de supraveghere si autorizare a productiei, importului si circulatiei unor produse supuse accizelor, cu modificarile si completarile ulterioare
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 231 din 16 martie 2004
Nicolae Popa - preşedinte
Costicã Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Lucian Stângu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Paula C. Pantea - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 38 şi 62 din Legea nr. 521/2002 privind regimul de supraveghere şi autorizare a producţiei, importului şi circulaţiei unor produse supuse accizelor, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Iugani Prest" - S.R.L. din Brãila în Dosarul nr. 5.569/2003 al Judecãtoriei Brãila.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca devenitã inadmisibilã, apreciind cã, ulterior sesizãrii Curţii Constituţionale, prin <>art. 298 alin. (1) pct. 11 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, <>Legea nr. 521/2002 privind regimul de supraveghere şi autorizare a producţiei, importului şi circulaţiei unor produse supuse accizelor, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, a fost abrogatã în întregime, dispoziţiile legale criticate nefiind preluate în noua reglementare.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 4 septembrie 2003, pronunţatã în Dosarul nr. 5.569/2003, Judecãtoria Brãila a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 38 şi 62 din Legea nr. 521/2002 privind regimul de supraveghere şi autorizare a producţiei, importului şi circulaţiei unor produse supuse accizelor, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Excepţia a fost ridicatã de Societatea Comercialã "Iugani Prest" - S.R.L. din Brãila într-o cauzã civilã având ca obiect soluţionarea unei plângeri contravenţionale introduse de autorul excepţiei împotriva unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii, emis de Garda Financiarã - Secţia Brãila.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, contravenind art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece toate celelalte categorii de agenţi economici decât cea prevãzutã în <>art. 38 din Legea nr. 521/2002 nu sunt obligate sã obţinã autorizaţia prevãzutã de lege. În ceea ce priveşte dispoziţiile <>art. 62 din Legea nr. 521/2002 , susţine cã acestea reglementeazã situaţii produse în trecut, încãlcând astfel principiul neretroactivitãţii legii, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituţie.
Judecãtoria Brãila opineazã în sensul cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã, întrucât prin dispoziţiile legale criticate nu se produce "o discriminare a agenţilor economici care îşi desfãşoarã activitatea comercialã în acest domeniu. Astfel, condiţionarea obţinerii autorizaţiei pentru comercializarea produselor supuse accizelor de plata obligaţiilor bugetare la zi este stipulatã pentru toţi agenţii economici care produc şi importã produsele ce formeazã obiectul de reglementare al acestei legi". De asemenea, nu se poate primi susţinerea privind retroactivitatea dispoziţiilor art. 62, deoarece obligaţia agenţilor de a obţine autorizaţia de comercializare este instituitã pentru activitatea desfãşuratã dupã intrarea în vigoare a legii.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât, în ceea ce priveşte critica de retroactivitate a legii, aşa cum a statuat Curtea Constituţionalã prin <>Decizia nr. 330/2001 , o lege nu retroactiveazã atunci când modificã pentru viitor o stare de drept nãscutã anterior şi nici atunci când suprimã producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru cã în aceste cazuri legea nouã nu face altceva decât sã refuze supravieţuirea legii vechi şi sã reglementeze modul de acţiune în timpul urmãtor intrãrii ei în vigoare, adicã în domeniul ei propriu de aplicare. În ceea ce priveşte pretinsa încãlcare a art. 16 alin. (1) din Constituţie, apreciazã cã acest text nu se referã la persoanele juridice, ci numai la cele fizice.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicatã, precum şi celor ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 38 şi 62 din Legea nr. 521/2002 privind regimul de supraveghere şi autorizare a producţiei, importului şi circulaţiei unor produse supuse accizelor, cu modificãrile şi completãrile ulterioare (publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 din 2 august 2002), dispoziţii care au urmãtorul conţinut:
- Art. 38: "Agenţii economici nu vor fi autorizaţi în situaţia în care:
a) înregistreazã obligaţii fiscale restante faţã de bugetul de stat. Nu se considerã obligaţii fiscale restante faţã de bugetul de stat sumele pentru care agenţii economici au obţinut înlesniri la plata acestora, potrivit reglementãrilor legale;
b) administratorul şi/sau directorul executiv al agentului economic care solicitã autorizare a suferit condamnãri pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi;
c) administratorul şi/sau directorul executiv este funcţionar public sau ocupã o altã funcţie incompatibilã cu funcţia de gestionar sau de administrator;
d) utilajele ori instalaţia de producere a alcoolului, a distilatelor sau a bãuturilor alcoolice distilate provine, direct sau indirect, de la agenţi economici care înregistreazã datorii fiscale restante reprezentând accize;
e) utilajele ori instalaţia de producere a alcoolului, a distilatelor sau a bãuturilor alcoolice distilate provine de la agenţi economici ce nu pot fi identificaţi şi verificaţi de organele de control, pentru a se stabili realitatea şi legalitatea tranzacţiei, precum şi obligaţiile fiscale generate de aceasta.";
- Art. 62: "(1) Agenţii economici care deţin autorizaţii de comercializare valabile pe toatã perioada de desfãşurare a activitãţii, eliberate anterior intrãrii în vigoare a prezentei legi, au obligaţia ca pânã la data de 15 noiembrie 2002 sã prezinte aceste autorizaţii organelor emitente în vederea anulãrii şi emiterii unor noi autorizaţii. Dupã data de 15 noiembrie 2002 autorizaţiile eliberate anterior datei de intrare în vigoare a prezentei legi sunt nule de drept.
(2) Eliberarea noilor autorizaţii se face cu plata taxei aferente şi în condiţiile prevãzute în prezenta lege."
În susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia apreciazã cã prin dispoziţiile legale criticate sunt încãlcate prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1) şi ale art. 41 alin. (1), care, în urma revizuirii şi republicãrii Constituţiei României în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, au devenit art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1) şi art. 44 alin. (1), având urmãtorul conţinut:
- Art. 15 alin. (2): "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.";
- Art. 16 alin. (1): "Cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.";
- Art. 44 alin. (1): "Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege."
De asemenea, autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine şi încãlcarea prevederilor art. 1 din primul Protocol la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, prevederi care au urmãtorul conţinut: "Orice persoanã fizicã sau juridicã are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauzã de utilitate publicã şi în condiţiile prevãzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional.
Dispoziţiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le considerã necesare pentru a reglementa folosinţa bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuţii, sau a amenzilor."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine urmãtoarele:
Ulterior sesizãrii Curţii Constituţionale prin Încheierea din 4 septembrie 2003, <>Legea nr. 521/2002 privind regimul de supraveghere şi autorizare a producţiei, importului şi circulaţiei unor produse supuse accizelor, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, a fost abrogatã prin prevederile <>art. 298 alin. (1) pct. 11 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003 şi care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2004, dispoziţiile legale criticate nefiind preluate în noua reglementare.
Având în vedere dispoziţiile <>art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, potrivit cãrora "Curtea Constituţionalã decide asupra excepţiilor [...] privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţã în vigoare [...]", Curtea urmeazã a respinge excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, ca devenitã inadmisibilã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicatã, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca devenitã inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 38 şi 62 din Legea nr. 521/2002 privind regimul de supraveghere şi autorizare a producţiei, importului şi circulaţiei unor produse supuse accizelor, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Iugani Prest" - S.R.L. din Brãila în Dosarul nr. 5.569/2003 al Judecãtoriei Brãila.
Definitivã şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 3 februarie 2004.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
