Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 45 din 12 februarie 2002  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor   art. 60 alin. (3) din Legea nr. 101/1998 privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 45 din 12 februarie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 60 alin. (3) din Legea nr. 101/1998 privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 209 din 28 martie 2002
Costica Bulai - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Gabriela Ghita - procuror
Laurentiu Cristescu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 60 alin. (3) din Legea nr. 101/1998 privind Statutul Bãncii Naţionale a României, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Delta Exchange" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 2.758/2000 al Curţii Supreme de Justiţie - Secţia de contencios administrativ.
La apelul nominal rãspund avocat Doru Bajan, pentru autorul exceptiei, şi consilier juridic Nicoleta Nicolau, pentru Banca Nationala a României.
Avocatul autorului exceptiei susţine ca la încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale a fost ataşatã o alta motivare şi solicita examinarea exceptiei în raport cu ultima motivare depusa la dosarul instanţei.
Reprezentanta Bãncii Naţionale a României, având cuvântul, arata ca problema ridicatã de avocatul autorului exceptiei nu este decât un pretext pentru tergiversarea soluţionãrii cauzei la fond. Excepţia de neconstituţionalitate aflatã acum pe rolul Curţii Constituţionale este a sasea ridicatã de autor în dosarul de la instanta de fond. În ceea ce priveşte motivarea exceptiei, arata ca nu este deosebire între cele doua texte invocate, autorul folosind, în ambele, aceleaşi argumente.
Reprezentantul Ministerului Public arata ca trimiterea de cãtre instanta de sesizare a unei alte motivari decât cea prezentatã ultima data de autor constituie o greseala materialã. Potrivit legii Curtea Constituţionalã soluţioneazã excepţia cu care a fost sesizatã, iar dacã autorul exceptiei considera ca este necesar, el poate ridica din nou excepţia motivand-o asa cum crede de cuviinţã. Solicita respingerea cererii.
Preşedintele completului de judecata întreabã dacã acest fapt ingreuneaza punerea de concluzii pe fondul exceptiei.
Avocatul autorului exceptiei declara ca poate susţine motivarea acesteia şi în continuare arata ca soluţionarea contestaţiilor este o problema de fond, iar prin <>Legea nr. 56/1993 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Supreme de Justiţie, aceasta nu a fost investitã şi cu soluţionarea în fond a cauzelor deduse judecaţii. <>Art. 60 alin. (3) din Legea nr. 101/1998 prevede ca soluţionarea contestaţiilor impotriva deciziilor Consiliului de administraţie al Bãncii Naţionale a României se face de Curtea Suprema de Justiţie, ceea ce este neconstitutional pentru ca suprima celelalte cai de atac la care ar avea dreptul partea. În situaţia data mãsura luatã de Consiliul de administraţie al Bãncii Naţionale a României se judeca, dar impotriva deciziei date în aceste cauze nu se poate exercita nici o cale de atac. Contestaţia facuta impotriva mãsurii luate de Consiliul de administraţie al Bãncii Naţionale a României nu reprezintã o cale de atac, deoarece cãile de atac se exercita impotriva hotãrârilor judecãtoreşti, şi nu impotriva unei decizii a unui organ administrativ. Prevederile criticate sunt neconstituţionale, deoarece ele incalca atât <>art. 21 şi 24 din Legea nr. 56/1993 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Supreme de Justiţie, republicatã, cat şi dispoziţiile art. 125 şi 128 din Constituţie. Solicita admiterea exceptiei.
Reprezentantul Bãncii Naţionale a României arata ca, potrivit <>art. 60 alin. (2) din Legea nr. 101/1998 , impotriva sancţiunilor date pentru nerespectarea prevederilor alin. (1) al aceluiaşi articol se pot face contestaţii la Consiliul de administraţie al Bãncii Naţionale a României, iar la alin. (3) se dispune ca deciziile acestuia din urma se pot contesta la Curtea Suprema de Justiţie, nefiind deci adevãrat faptul ca exista o singura cale de atac. Mai arata ca, potrivit art. 128 din Constituţie, cãile de atac se exercita în condiţiile legii, deci s-a lãsat la latitudinea legiuitorului stabilirea cãilor de atac. Acest lucru a fost statuat şi de Curtea Constituţionalã prin Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994. Solicita respingerea exceptiei ca neîntemeiatã.
Reprezentantul Ministerului Public arata ca, în jurisprudenta sa, Curtea Constituţionalã a statuat în mod constant ca accesul la justiţie nu înseamnã accesul la toate cãile de atac şi la toate structurile judecãtoreşti. În speta legiuitorul a stabilit o singura cale de atac, iar aceasta se exercita în fata unei instanţe judecãtoreşti. Mai arata ca, potrivit art. 128 din Constituţie, cãile de atac se exercita în condiţiile legii. Solicita respingerea exceptiei ca neîntemeiatã.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 24 octombrie 2001, pronunţatã în Dosarul nr. 2.758/2000, Curtea Suprema de Justiţie - Secţia de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 60 alin. (3) din Legea nr. 101/1998 privind Statutul Bãncii Naţionale a României, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Delta Exchange" - S.R.L. din Bucureşti într-o cauza având ca obiect cererea de anulare a unei decizii a Bãncii Naţionale a României şi a unei hotãrâri a Consiliului de administraţie al Bãncii Naţionale a României.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine ca dispoziţiile <>art. 60 alin. (3) din Legea nr. 101/1998 privind Statutul Bãncii Naţionale a României incalca prevederile art. 125 şi 128 din Constituţie. Se arata, în acest sens, ca stabilirea competentei Curţii Supreme de Justiţie de a soluţiona contestaţiile impotriva deciziilor Consiliului de administraţie al Bãncii Naţionale a României este contrarã competentelor instanţei supreme, prevãzute la <>art. 21 şi 24 din Legea nr. 56/1993 , republicatã. Asemenea contestaţii nu pot fi considerate ca fiind fãcute în cadrul exercitãrii cãilor de atac, întrucât nu sunt îndreptate impotriva unor hotãrâri judecãtoreşti, iar dacã ele se soluţioneazã în prima instanta, ar trebui sa existe, în mod obligatoriu, o cale ordinarã de atac impotriva hotãrârilor pronunţate.
În încheierea de sesizare se arata ca autorul exceptiei susţine şi neconstituţionalitatea în ansamblu a <>Legii nr. 101/1998 , cu raportare la prevederile art. 74 alin. (1), art. 48 alin. (2) şi art. 49 din Constituţie, or, aceste sustineri nu apar în motivarea în scris, conform cerinţelor <>art. 12 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, a exceptiei ridicate.
Curtea Suprema de Justiţie - Secţia de contencios administrativ, exprimandu-şi opinia, apreciazã ca excepţia ridicatã nu este intemeiata, întrucât textul de lege criticat "nu interzice exercitarea cãilor de atac prevãzute de lege".
Potrivit dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, în punctul sau de vedere, apreciazã ca excepţia ridicatã este nefondata, deoarece, "chiar dacã prevederea criticata cuprinde norme de competenta care deroga de la dispoziţiile Codului de procedura civilã, cat şi de la dispoziţii cuprinse în legi speciale", ea este conformã prevederilor art. 125 alin. (3) din Constituţie potrivit cãrora "Competenta şi procedura de judecata sunt stabilite de lege". Se mai arata ca, potrivit prevederilor art. 128 din Constituţie, cãile de atac impotriva hotãrârilor judecãtoreşti se exercita în condiţiile legii, iar "nici o dispoziţie constituţionalã nu limiteazã dreptul legiuitorului la o anumitã reglementare a unei cai de atac".
Guvernul, în punctul sau de vedere, considera, de asemenea, ca excepţia ridicatã este nefondata, întrucât, potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, "accesul liber la justiţie nu înseamnã însã ca el trebuie asigurat la toate structurile judecãtoreşti... şi la toate cãile de atac prevãzute de lege..., deoarece cãile de atac sunt stabilite de legiuitor. Prin lege pot fi instituite reguli deosebite, în considerarea unor situaţii diferite". Se invoca în acest sens Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994.
Preşedintele Senatului nu a transmis punctul sau de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor şi Guvernului, raportul judecãtorului-raportor, susţinerile pãrţilor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 60 alin. (3) din Legea nr. 101/1998 privind Statutul Bãncii Naţionale a României, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 1 iunie 1998, potrivit cãrora: "În termen de 15 zile de la comunicare, deciziile Consiliului de administraţie al Bãncii Naţionale a României pot fi contestate la Curtea Suprema de Justiţie."
Prevederile constituţionale, considerate de cãtre autorul exceptiei ca fiind incalcate prin dispoziţia legalã criticata, sunt:
- Art. 125: "(1) Justiţia se realizeazã prin Curtea Suprema de Justiţie şi prin celelalte instanţe judecãtoreşti stabilite de lege.
(2) Este interzisã înfiinţarea de instanţe extraordinare.
(3) Competenta şi procedura de judecata sunt stabilite de lege.";
- Art. 128: "Impotriva hotãrârilor judecãtoreşti, pãrţile interesate şi Ministerul Public pot exercita cãile de atac, în condiţiile legii."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca <>art. 60 din Legea nr. 101/1998 reglementeazã în alin. (1) şi (2) sancţiunile administrative ce pot fi aplicate persoanelor fizice sau juridice pentru nerespectarea reglementãrilor Bãncii Naţionale a României, precum şi procedura administrativ-jurisdicţionalã de soluţionare de cãtre Consiliul de administraţie al Bãncii Naţionale a României a contestaţiilor formulate impotriva sancţiunilor aplicate. Dispoziţia legalã criticata se referã la contestarea în justiţie a deciziilor adoptate de consiliul de administraţie al instituţiei menţionate.
Analizând înţelesul dispoziţiilor <>art. 60 alin. (3) din Legea nr. 101/1998 , Curtea constata ca acestea nu sunt contrare principiului constituţional privind realizarea justiţiei de cãtre instanţele judecãtoreşti, deoarece prin aceste norme legale s-a stabilit instanta competenta sa soluţioneze contestaţiile impotriva deciziilor Consiliului de administraţie al Bãncii Naţionale a României - Curtea Suprema de Justiţie. Curtea Constituţionalã observa ca, potrivit dispoziţiilor art. 125 alin. (3) din Constituţie, "Competenta şi procedura de judecata sunt stabilite de lege". Tot prin lege s-a stabilit şi competenta diferitelor instanţe judecãtoreşti în soluţionarea litigiilor ivite în varii domenii, chiar dacã acest lucru s-a fãcut în mod diferit fata de alte reglementãri legale în materie.
Curtea mai constata ca nici o dispoziţie a <>Legii nr. 101/1998 nu ingradeste exercitarea cãilor legale de atac.
În raport cu cele de mai sus Curtea constata ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã şi urmeazã sa fie respinsã.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1, 2, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,

CURTEA
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 60 alin. (3) din Legea nr. 101/1998 privind Statutul Bãncii Naţionale a României, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Delta Exchange" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 2.758/2000 al Curţii Supreme de Justiţie - Secţia de contencios administrativ.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 12 februarie 2002.

PREŞEDINTE,
prof. univ. dr. Costica Bulai

Magistrat-asistent,
Laurentiu Cristescu
----------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016