Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 443 din 20 noiembrie 2003  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor   art. I pct. 14 din Ordonanta Guvernului nr. 83/2000 pentru modificarea si completarea   Legii nr. 50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autoritatii judecatoresti, aprobata cu modificari prin   Legea nr. 334/2001     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 443 din 20 noiembrie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. I pct. 14 din Ordonanta Guvernului nr. 83/2000 pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autoritatii judecatoresti, aprobata cu modificari prin Legea nr. 334/2001

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 899 din 16 decembrie 2003
Nicolae Popa - preşedinte
Costicã Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Lucian Stângu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Florentina Baltã - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent şef

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. I pct. 14 din Ordonanţa Guvernului nr. 83/2000 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 50/1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autoritãţii judecãtoreşti, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 334/2001 , excepţie ridicatã de Daniela Iancu în Dosarul nr. 387/2003/C al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia civilã.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiatã, apreciind cã prevederile de lege criticate nu contravin textelor constituţionale invocate ca fiind încãlcate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 20 iunie 2003, pronunţatã în Dosarul nr. 387/2003/C, Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. I pct. 14 din Ordonanţa Guvernului nr. 83/2000 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 50/1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autoritãţii judecãtoreşti, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 334/2001 . Excepţia a fost ridicatã de Daniela Iancu într-o cauzã având ca obiect contestaţia formulatã de aceasta împotriva deciziei de imputare a sumelor încasate necuvenit ca urmare a aplicãrii prevederilor ordonanţei criticate în perioada concediului pentru creşterea şi îngrijirea copilului în vârstã de pânã la 2 ani.
În motivarea excepţiei se susţine cã prin textele de lege criticate se modificã implicit, sub aspectul salarizãrii, toate contractele de muncã ale persoanelor încadrate în sistemul justiţiei. Modificarea opereazã de la data intrãrii în vigoare a ordonanţei, nefiind admisibil "ca o lege sã dispunã începând cu date diferite dupã caz". Ca atare, apreciazã cã dispoziţiile criticate încalcã prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (2), privind neretroactivitatea legii civile, precum şi ale art. 16 alin. (1) şi (2), referitoare la egalitatea cetãţenilor în faţa legii. Se considerã, de asemenea, cã sunt încãlcate şi prevederile constituţionale ale art. 38 alin. (2) care dispun cu privire la dreptul salariaţilor la protecţia socialã a muncii.
Curtea de Apel Târgu Mureş apreciazã cã dispoziţiile invocate nu sunt neconstituţionale, întrucât "nu conţin nici o referire expresã la persoanele aflate în concediu de maternitate, iar pentru aplicarea lor în cazuri concrete se impune coroborarea cu alte texte legale incidente, în funcţie de particularitatea speţei".
Potrivit prevederilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctul de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. I pct. 14 din Ordonanţa Guvernului nr. 83/2000 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 50/1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autoritãţii judecãtoreşti este neîntemeiatã. Dispoziţiile de lege criticate fac trimitere la anexa din lege pentru determinarea grilelor de intervale şi a coeficienţilor de multiplicare, în vederea stabilirii salariilor de bazã ale personalului auxiliar de specialitate. Prin urmare, problema ridicatã este una de aplicare a legii, asupra cãreia se pronunţã exclusiv instanţa judecãtoreascã, şi nu una de constituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile art. I pct. 14 din ordonanţa criticatã sunt constituţionale. Astfel, în ceea ce priveşte încãlcarea art. 16 alin. (2) din Constituţie, se aratã cã textele de lege criticate nu constituie o discriminare sau o atingere adusã principiului constituţional al egalitãţii în drepturi, invocându-se în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie. Cu referire la susţinerile privind încãlcarea art. 15 alin. (2) din Constituţie, se menţioneazã cã "prevederile ordonanţei au produs efecte pentru viitor", astfel cã nu se poate reţine încãlcarea principiului constituţional al neretroactivitãţii legii. Se precizeazã cã prevederile art. 38 alin. (2) din Constituţie nu au relevanţã pentru soluţionarea excepţiei de faţã. În final, se aratã cã în realitate textele de lege criticate sunt norme de aplicare a legii cu privire la care Curtea Constituţionalã nu se poate pronunţa.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat, pânã la data întocmirii raportului, punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, republicatã, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicatã, precum şi ale art. 1 alin. (1), <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, în redactarea formulatã de autorul acesteia, îl constituie dispoziţiile <>art. 18 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 83/2000 . În realitate, însã, excepţia priveşte prevederile <>art. I pct. 14 din Ordonanţa Guvernului nr. 83/2000 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 50/1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autoritãţii judecãtoreşti, care au urmãtorul conţinut: "Articolul 18 va avea urmãtorul cuprins: [...] (2) Grilele de intervale şi coeficienţii de multiplicare pentru stabilirea salariilor de bazã, precum şi indemnizaţiile de conducere ale personalului de specialitate auxiliar de la judecãtorii şi parchetele de pe lângã aceste instanţe sunt prevãzute în anexa nr. 2."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, aceste dispoziţii contravin prevederilor constituţionale ale <>art. 15 alin. (2), modificat prin Legea de revizuire a Constituţiei nr. 429/2003 , ale art. 16 alin. (1) şi (2) şi ale art. 38 alin. (2) din Constituţie, modificat prin aceeaşi lege şi devenit art. 41 alin. (2), potrivit Constituţiei republicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003. Prevederile constituţionale invocate au urmãtorul conţinut:
- Art. 15 alin. (2): "(2) Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile."
- Art. 16 alin. (1) şi (2): "(1) Cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege."
- Art. 41 alin. (2): "(2) Salariaţii au dreptul la mãsuri de protecţie socialã. Acestea privesc securitatea şi sãnãtatea salariaţilor, regimul de muncã al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe ţarã, repausul sãptãmânal, concediul de odihnã plãtit, prestarea muncii în condiţii deosebite sau speciale, formarea profesionalã, precum şi alte situaţii specifice, stabilite prin lege."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea Constituţionalã constatã urmãtoarele:
Excepţia a fost ridicatã într-o cauzã în care autoarea acesteia a formulat contestaţie împotriva unei decizii de imputare privind sume încasate necuvenit, ca urmare a aplicãrii prevederilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 83/2000 , pentru perioada în care se afla în concediu pentru creşterea şi îngrijirea copilului în vârstã de pânã la 2 ani. Decizia de imputare a fost emisã de cãtre Curtea de Apel Alba Iulia, a cãrei salariatã este şi care a interpretat dispoziţiile din <>Ordonanţa Guvernului nr. 83/2000 prin care se majoreazã salariile personalului auxiliar de specialitate din cadrul organelor autoritãţii judecãtoreşti, în sensul cã aceste prevederi se aplicã persoanelor aflate, ca în speţã, în concediu de maternitate, doar de la data reluãrii activitãţii, iar nu de la data intrãrii în vigoare a legii. În consecinţã, contestatoarea a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. I pct. 14 din Ordonanţa Guvernului nr. 83/2000 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 50/1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autoritãţii judecãtoreşti. În esenţã, se susţine cã dispoziţiile <>art. 18 alin. (2) din Legea nr. 50/1996 , introduse prin <>art. I pct. 14 din Ordonanţa Guvernului nr. 83/2000 , au modificat implicit toate contractele de muncã, în ceea ce priveşte salariile, de la data intrãrii în vigoare a ordonanţei. Aşa fiind, apreciazã cã o altã interpretare a dispoziţiilor criticate are semnificaţia aplicãrii legii de la o altã datã decât cea de la care ea a intrat în vigoare, ceea ce contravine art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1) şi (2) şi art. 41 alin. (2) din Constituţie.
În legãturã cu susţinerile referitoare la încãlcarea art. 15 alin. (2) din Constituţie, Curtea constatã cã textul de lege criticat nu conţine în sine nici o prevedere cu caracter retroactiv şi nu face nici o precizare cu privire la aplicarea sa în timp, ci stabileşte cã salariile de bazã ale personalului auxiliar de specialitate de la judecãtorii şi parchetele de pe lângã acestea se determinã potrivit grilelor şi coeficienţilor de multiplicare din anexa nr. 2.
Aşadar, Curtea urmeazã sã respingã susţinerile potrivit cãrora "nu este admisibil ca legea sã dispunã începând cu date diferite, dupã caz", precum şi pe cele conform cãrora o asemenea interpretare duce la o aplicare diferenţiatã a dispoziţiilor legale, cu consecinţa încãlcãrii art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie privind egalitatea cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.
Curtea observã cã dispoziţiile art. 41 alin. (2) din Constituţie, referitoare la mãsurile care privesc protecţia muncii, invocate, de asemenea, ca fiind încãlcate, nu sunt relevante în cauzã.
De altfel, Curtea constatã cã, în realitate, critica de neconstituţionalitate priveşte modul de aplicare şi interpretare a prevederilor <>art. I pct. 14 din Ordonanţa Guvernului nr. 83/2000 . Or, <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicatã, stabileşte cã aceasta nu se poate pronunţa sub aceste aspecte, ci numai asupra înţelesului contrar al legii în raport cu dispoziţiile Constituţiei.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicatã, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al <>art. 23 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,

CURTEA
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. I pct. 14 din Ordonanţa Guvernului nr. 83/2000 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 50/1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autoritãţii judecãtoreşti, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 334/2001 , excepţie ridicatã de Daniela Iancu în Dosarul nr. 387/2003/C al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia civilã.
Definitivã şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 20 noiembrie 2003.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent şef,
Gabriela Dragomirescu
------------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016