Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 443 din 15 septembrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea securitatii ca politie politica
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 876 din 29 septembrie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Claudia Margareta Niţã - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securitãţii ca poliţie politicã, excepţie ridicatã de Gheorghe I. Ungureanu în Dosarul nr. 590/CIV/2005 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia civilã, conflicte de muncã şi asigurãri sociale.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã. Magistratul-asistent referã Curţii Constituţionale faptul cã autorul excepţiei a transmis, prin Serviciul de registraturã al Curţii, note scrise prin care reitereazã, în esenţã, argumentele prezentate şi în faţa instanţei de judecatã şi depuse la dosarul cauzei, solicitând, în final, admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, deoarece dispoziţiile <>Legii nr. 187/1999 nu contravin principiului neretroactivitãţii legii civile, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituţie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 18 februarie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 590/CIV/2005, Curtea de Apel Piteşti - Secţia civilã, conflicte de muncã şi asigurãri sociale a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securitãţii ca poliţie politicã. Excepţia a fost ridicatã de Gheorghe I. Ungureanu într-o cauzã având ca obiect soluţionarea contestaţiei formulate împotriva unei decizii a Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se aratã cã dispoziţiile <>Legii nr. 187/1999 încalcã art. 15 alin. (2) din Constituţie, precum şi "prevederi ale Convenţiei pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale", fãrã a preciza însã un anume text al acesteia.
Autorul excepţiei susţine cã dispoziţiile <>Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securitãţii ca poliţie politicã încalcã principiul constituţional al neretroactivitãţii legii civile în timp, deoarece actul normativ criticat "calificã fapte din 1963 şi pretinde ca aceastã calificare sã aibã, în anul 2004, consecinţe de naturã penalã, cetãţeneascã, politicã, moralã (...)".
De asemenea, se apreciazã cã "dacã vrea sã direcţioneze curgerea trecutului, legea trebuie sã dispunã, cumulativ, restituirea timpului, deci schimbarea sensului evoluţiei, şi garantarea dreptului la opţiune (...)".
În continuare, acesta formuleazã aprecieri personale referitoare la regimul politic din perioada anilor 1952-2004. În plus, autorul excepţiei precizeazã cã prin decizia contestatã în faţa instanţei de judecatã Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii a respins o contestaţie formulatã de acesta împotriva unei alte decizii a aceleiaşi instituţii, prin care se stabilise cã acesta fusese "colaborator al organelor securitãţii, ca poliţie politicã." În consecinţã, autorul considerã cã cele douã decizii sunt "neconstituţionale, ilegale şi neîntemeiate" şi invocã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Legii nr. 187/1999 , în temeiul cãrora au fost emise deciziile contestate.
Curtea de Apel Piteşti - Secţia civilã, conflicte de muncã şi asigurãri sociale considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
În acest sens, se aratã cã autorul a apreciat în mod greşit principiul fundamental al acţiunii legilor în timp, care dispune numai pentru viitor, cu necesitãţile avute în vedere la adoptarea legii, criteriile de apreciere putând fi şi fapte petrecute în trecut. Astfel, obiectul de reglementare al <>Legii nr. 187/1999 "îl reprezintã dreptul de acces la informaţiile de interes public al oricãrui cetãţean, legiuitorul apreciind la data adoptãrii legii cã dreptul pozitiv la acea datã nu satisface idealul de justiţie în acest sens." Mai mult, se menţioneazã cã "elaborarea oricãrui act normativ este impusã de necesitãţile dictate de evoluţia societãţii, apreciate în raport de situaţiile sociale de la momentul când se legifereazã, urmând ca legea sã se aplice conduitei şi relaţiilor sociale numai pentru viitor".
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Guvernul, în punctul sãu de vedere, apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Se aratã cã, într-adevãr, regula este ca din momentul intrãrii sale în vigoare norma juridicã sã fie activã şi sã acţioneze numai pentru viitor, fãrã a fi permisã retroactivitatea sau ultrctivitatea sa. "Însã, existã şi excepţii de la principiul neretroactivitãţii legii, printre ele numãrându-se şi retroactivitatea expresã. Aceastã formã de retroactivitate rezultã chiar din textul normei juridice, în acest caz legiuitorul prevãzând expres cã norma juridicã se va aplica retroactiv."
Aşa cum rezultã din expunerea de motive a <>Legii nr. 187/1999 , adoptarea acesteia a fost determinatã de voinţa legiuitorului "de a oferi societãţii româneşti o bazã instituţionalã credibiã pentru a putea duce la bun sfârşit dificilul proces de clarificare a trecutului comunist."
"De altfel, elaborarea oricãrui act normativ este impusã de necesitãţile dictate de evoluţia societãţii, apreciate în raport de situaţiile sociale de la momentul când se legifereazã, urmând ca, potrivit art. 124 alin. (1) şi art. 126 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul sã poatã institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedurã, precum şi modalitãţile de exercitare a drepturilor procedurale."
Avocatul Poporului a transmis punctul sãu de vedere prin care apreciazã cã dispoziţiile <>Legii nr. 187/1999 sunt constituţionale.
În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate faţã de prevederile art. 15 alin. (2) din Constituţie, se aratã cã textele de lege menţionate "sunt aplicabile tuturor situaţiilor care se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge dupã intrarea lor în vigoare, precum şi tuturor efectelor produse de situaţiile juridice formate dupã abrogarea <>legii vechi." Astfel, se apreciazã cã Legea nr. 187/1999 dispune numai pentru viitor, de la data publicãrii sale în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi nu conţine nici o dispoziţie cu caracter retroactiv.
În susţinerea argumentelor formulate este invocatã şi jurisprudenţa constantã în materie a Curţii Constituţionale, de exemplu <>Decizia nr. 146/2004 şi <>Decizia nr. 291/2004 , prin care Curtea a statuat cã "o lege nu este retroactivã atunci când modificã pentru viitor o stare de drept nãscutã anterior şi nici atunci când suprimã producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru cã în aceste cazuri legea nouã nu face altceva decât sã refuze supravieţuirea legii vechi şi sã reglementeze modul de acţiune în timpul urmãtor intrãrii ei în vigoare, adicã în domeniul ei propriu de aplicare."
Preşedinţii celor douã Camere al Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului şi dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securitãţii ca poliţie politicã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 9 decembrie 1999, rectificatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 619 din 17 decembrie 1999.
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine cã prevederile Legii nr. 187/999 încalcã dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie, acestea având urmãtorul conţinut:
- Art. 15 alin. (2): "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile."
De asemenea, autorul excepţiei invocã şi încãlcarea "prevederilor Convenţiei pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale", însã fãrã a preciza un anume text al acesteia. Or, potrivit <>art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , "Sesizãrile trebuie fãcute în formã scrisã şi motivate.", astfel cã instanţa de contencios constituţional nu poate analiza excepţia de neconstituţionalitate prin raportare la aceste prevederi.
Examinând critica de neconstituţionalitate formulatã prin raportare la art. 15 alin. (2) din Constituţie, potrivit cãreia autorul excepţiei de neconstituţionalitate considerã cã dispoziţiile <>Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securitãţii ca poliţie politicã încalcã principiul neretroactivitãţii legii civile, deoarece calificarea unor fapte petrecute în trecut produce efecte în prezent, respectiv din momentul intrãrii în vigoare a legii, Curtea reţine cã aceasta este neîntemeiatã.
În lipsa unei menţiuni exprese referitoare la aplicarea sa în timp, <>Legea nr. 187/1999 a intrat în vigoare la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 9 decembrie 1999, în deplinã concordanţã cu art. 78 din Legea fundamentalã, în forma anterioarã revizuirii sale din anul 2003. Curtea constatã cã legea criticatã nu cuprinde în sine nici o dispoziţie cu caracter retroactiv, astfel cã nu poate reţine cã acest act normativ încalcã principiul neretroactivitãţii legii civile. Tot astfel, calificarea în prezent a unor fapte petrecute în trecut şi reglementarea unor efecte juridice legate de aceste fapte nu constituie o încãlcare a principiului neretroactivitãţii legii civile, de vreme ce efectele lor se produc numai pentru viitor, din momentul intrãrii în vigoare a actului normativ.
Celelalte critici constând în aprecieri personale referitoare la regimul politic anterior, precum şi situaţia de fapt din dosar nu intrã în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale şi în consecinţã nu pot fi reţinute.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securitãţii ca poliţie politicã, excepţie ridicatã de Gheorghe I. Ungureanu în Dosarul nr. 590/CIV/2005 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia civilã, conflicte de muncã şi asigurãri sociale.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 15 septembrie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Claudia Margareta Niţã
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
