Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE Nr. 44 din 2 mai 1995 cu privire la constitutionalitatea art. 16 lit. b) si g) din Legea notarilor publici si a activitatii notariale
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL NR. 92 din 16 mai 1995
Curtea Constituţionalã a fost sesizatã, la data de 23 martie 1995, de cãtre Secţiile Unite ale Curţii Supreme de Justiţie, în legatura cu neconstituţionalitatea art. 16 lit. b) şi g) din Legea notarilor publici şi a activitãţii notariale.
În sesizare se arata, în esenta, ca art. 16, care stabileşte condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru funcţia de notar public, este neconstitutional, întrucît exclude posibilitatea de a fi notar a licenţiaţilor specializaţi în "Drept economic şi administrativ", ceea ce incalca principiile constituţionale privind libera dezvoltare a personalitãţii umane, prevãzut de art. 1 alin. (3), egalitatea în drepturi a cetãţenilor, fãrã privilegii şi discriminãri, instituitã de art. 16 alin. (1), dreptul la munca fãrã îngrãdiri şi dreptul la libera alegere a profesiei, reglementate de art. 38 alin. (1), exercitarea acestora neputind fi restrînsa decît în condiţiile art. 49 alin. (1).
În vederea soluţionãrii sesizãrii, s-au solicitat, potrivit art. 19 din Legea nr. 47/1992, punctele de vedere ale preşedinţilor Camerei Deputaţilor şi Senatului, precum şi al Guvernului, iar în temeiul art. 5 din Legea nr. 47/1992, opiniile facultãţilor de drept din Bucureşti, Cluj-Napoca şi Sibiu, precum şi relaţii de la Ministerul Învãţãmîntului, în legatura cu situaţia actuala a specializãrii "Drept economic şi administrativ" din facultãţile existente.
Senatul, în punctul sau de vedere, solicita respingerea sesizãrii, considerind ca prevederile art. 16 lit. b) şi g) din Legea notarilor publici şi a activitãţii notariale sunt constituţionale, deoarece cerinta de a fi licenţiat în drept-ştiinţe juridice sau doctor în drept corespunde pregãtirii necesare funcţiei de notar, pe cînd specializarea în "Drept economic şi administrativ" nu asigura o asemenea pregãtire. Se mai arata ca, dupã Revoluţie, Guvernul provizoriu a admis ca cei cu studii de 3 ani sau cu studii administrative sa poatã da diferenţe pentru a fi echivalati cu cei specializaţi în "ştiinţe juridice", însã nici absolvenţilor care au promovat aceste examene nu li s-au eliberat diplome de licenta, ci numai "atestate" care nu pot fi considerate similare licenţei dobîndite la absolvirea facultãţii. De aceea se apreciazã ca absolvenţii institutelor economico-administrative de 3 ani sau ai secţiilor administrative ale facultãţilor de drept, neavînd diplome de licenta în "studii juridice", nu pot ocupa funcţia de notar public, aceasta constituind o mãsura de protecţie a cetãţenilor.
În punctul de vedere al Guvernului se apreciazã, de asemenea, ca art. 16 lit. b) şi g) din Legea notarilor publici şi a activitãţii notariale nu incalca prevederile Constituţiei, deoarece notarii publici îndeplinesc un serviciu de interes public, ce presupune o pregãtire generalã corespunzãtoare, de natura sa asigure cunoaşterea temeinica a legislaţiei şi a principiilor de drept. Acestor exigente le corespund dispoziţiile art. 16 lit. b) din lege, în care s-a prevãzut condiţia ca notarul public sa aibã licenta în "Ştiinţe juridice" şi nu doar specializarea într-o anumitã ramura de drept, şi anume "Dreptul administrativ".
Se mai arata ca formele de instruire şi perfecţionare prevãzute în art. 32 alin. (1) din Constituţie sunt modalitãţi de exercitare a dreptului la învãţãtura şi ele fiind liber alese, precum şi destinate anumitor domenii de activitate, nu se poate susţine ca exercitarea drepturilor pe care le conferã numai în acele domenii de activitate ar putea fi privitã ca fiind o mãsura de discriminare.
În opinia sa, Facultatea de Drept din Sibiu considera ca textele criticate sunt neconstituţionale, întrucît fac o discriminare între absolvenţii celor doua specializãri - "Ştiinţe juridice" şi "Drept economico-administrativ" - din cadrul aceluiaşi profil.
Facultatea de Drept din cadrul Universitatii Bucureşti, în opinia exprimatã, apreciazã ca textele art. 16 lit. b) şi g) din lege sunt constituţionale, deoarece, pe de o parte, principiul egalitãţii nu înseamnã uniformitate, iar, pe de alta parte, dupã anul 1989, Ministerul Învãţãmîntului a dat posibilitatea absolvenţilor Sectiei "Drept economico-administrativ" sa susţinã examene de diferenţa care sa le permitã dobindirea unui alt statut.
Direcţia generalã învãţãmînt superior şi cercetare ştiinţificã universitarã din cadrul Ministerului Învãţãmîntului a comunicat situaţia specializãrii "Drept economic şi administrativ", din care rezulta ca, în prezent, potrivit Hotãrîrii Guvernului nr. 283/1993, profilul "Ştiinţe juridice" cuprinde doua specializãri: "Drept" şi "Drept economic şi administrativ" şi ca aceasta din urma specializare se regaseste la 11 facultãţi de stat.
La dosar s-au mai depus, de cãtre deputatul Petru Tanasie, unele observaţii în legatura cu sesizarea Curţii Supreme de Justiţie prin care se arata, în esenta, ca prin formularea la condiţii de studii "specialitatea ştiinţe juridice" nu s-a dorit a se face o discriminare între absolvenţii celor doua categorii de facultãţi de drept ci, dimpotriva, intenţia legiuitorului a fost aceea de a evita orice ambiguitate în interpretarea legii, cu privire la profilul facultãţii, ţinînd seama ca ambele sunt facultãţi de drept, avînd ca obiect de predare ştiinţe juridice.
Preşedintele Camerei Deputaţilor nu a comunicat punctul sau de vedere. De asemenea, Facultatea de Drept din Cluj-Napoca nu a trimis relaţiile solicitate.
În temeiul art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţionalã constata ca este competenta sa soluţioneze sesizarea care s-a fãcut cu respectarea prevederilor art. 144 lit. a) din Constituţie şi ale art. 17 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ,
avînd în vedere obiecţia de neconstituţionalitate din sesizarea Curţii Supreme de Justiţie, punctele de vedere ale preşedintelui Senatului şi ale Guvernului, opiniile Ministerului Învãţãmîntului, Facultãţii de Drept din Sibiu şi ale Facultãţii de Drept din cadrul Universitatii Bucureşti, Legea notarilor publici şi a activitãţii notariale, precum şi dispoziţiile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, retine urmãtoarele:
În principiu, absolvenţii unui profil de învãţãmînt superior nu pot fi puşi în situaţii diferite. Între esenta specializãrii, data de aceea a profilului, şi regimul legal al exercitãrii profesiei trebuie sa fie o corespondenta fireasca. Existenta, în cadrul facultãţii de drept, a mai multor specializãri, de la începutul studiilor universitare, cum a fost în trecut, sau numai în anii III şi IV, cum este în prezent, asa cum rezulta din opinia Facultãţii de Ştiinţe Juridice din Sibiu, nu reprezintã argumente care sa justifice un tratament diferenţiat pentru absolvenţii fiecãrei specializãri, ca şi cum ar fi absolvenţi cu profiluri diferite. În fond, specializarea este, indiferent de natura sa, în ştiinţe juridice, care se contureaza ca o pregãtire universitarã de profil pentru viitorii jurişti, deosebindu-se de pregãtirea în ştiinţe economice, în ştiinţe tehnice, în ştiinţe medicale etc.
De altfel, şi Hotãrîrea Guvernului nr. 283/1993, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 171 din 22 iulie 1993, reglementeazã profilul stiintelor juridice cu cele doua specializãri - Drept, respectiv Drept economic şi administrativ - de unde rezulta ca, în mod logic, cele doua specializãri conduc la formarea de specialişti de formatie juridicã, care, în esenta, au acelaşi gen de studii universitare. Existenta specializãrii în cadrul unui profil nu se poate întoarce impotriva profilului. Din analiza programelor analitice anexate la dosar, cum se menţioneazã şi în opinia Decanatului Facultãţii de Ştiinţe Juridice din Sibiu, rezulta, în mod evident, ca toate disciplinele juridice fundamentale se regãsesc la ambele specializãri, chiar dacã uneori diferã numãrul de ore, iar alteori denumirea disciplinei este intrucitva diferita, dar nu în ce priveşte materiile de baza.
Primii 2 ani de studii, la ora actuala, sunt identici, specializarea apare numai în anii III şi IV, ani în care, de asemenea, exista un numãr de materii care sunt identice, atît ca numãr de ore, cît şi ca denumire: Drept civil, Dreptul mediului înconjurãtor, Drept comercial, Drept de proprietate intelectualã, pentru anul III, respectiv Drept internaţional privat, Dreptul muncii şi protecţiei sociale, Dreptul transporturilor, Protecţia juridicã a drepturilor omului, pentru anul IV.
Deosebit de relevant pentru cauza de fata este faptul ca disciplina facultativã "Activitate notarialã" este cuprinsã, în programa pentru anul IV, numai la specializarea "Drept economic şi administrativ". În aceste condiţii, interdicţia instituitã de textul în discuţie este nu numai discriminatorie, ci lipsitã de un suport faptic şi legal adecvat.
Este evident ca legea nu poate fi în consonanta cu substanta formatiunii profesionale a absolvenţilor facultãţii de drept, dacã nu da dreptul, deopotrivã, absolvenţilor ambelor specializãri de a ocupa funcţia de notar, parind chiar mai îndreptãţiţi pentru aceasta funcţie - dacã se are în vedere disciplina facultativã menţionatã - absolvenţii specializãrii "Drept economic şi administrativ".
Este, de asemenea, de observat ca în punctul de vedere al Senatului se face o confuzie între institutele de 3 ani şi facultãţile care au durata studiilor de minimum 4 ani. Specializarea "Drept administrativ" nu a fost niciodatã expresia unui program de studii de 3 ani, cunoscut, în general, ca specific doar pentru pregatiri de genul subinginerilor şi al altor categorii profesionale asemãnãtoare.
În concluzie, în prezenta unuia şi aceluiaşi profil de pregãtire universitarã, anume "Ştiinţe juridice", absolvenţii acestui profil, indiferent cum este denumita specializarea, au, în esenta, aceeaşi licenta, întrucît nu se poate susţine ca licenta într-un profil o da numai o anumitã specializare a acestuia, chiar dacã, prin numãrul de studenţi, aceasta specializare are o pondere mult mai mare.
Prin urmare, prevederile art. 16 lit. b) din Legea notarilor publici şi a activitãţii notariale, atacate, intra în consonanta cu principiile art. 1 alin. (3), art. 16 alin. (1) şi art. 38 din Constituţie, numai dacã se înţelege ca ele vizeazã profilul "Ştiinţe juridice" şi nu numai o specializare din cadrul acestuia.
În alta ordine de idei, Curtea Constituţionalã retine ca absolvenţii acestei specializãri, în mod constant, au ocupat şi funcţia de notar, iar restrîngerea, pentru absolvenţii acestei specializãri, a accesului spre aceasta funcţie, apare ca o încãlcare a principiilor consacrate în art. 1 alin. (3), precum şi în art. 38 din Constituţie.
Potrivit art. 38 din Constituţie, dreptul la munca nu poate fi îngrãdit, pe de o parte, iar alegerea profesiei şi alegerea locului de munca sunt libere, pe de alta parte. De aceea un act normativ care stabileşte o interdicţie pentru o anumitã categorie de absolvenţi de a ocupa o anumitã funcţie, pe care aceştia o puteau ocupa pînã în acel moment, reprezintã o încãlcare a textului constituţional evocat mai sus. Distinct de acest aspect, s-ar crea o discriminare şi între absolvenţii specializãrii "Drept economic şi administrativ", deoarece, chiar potrivit noii reglementãri, unii ar putea sa ocupe funcţia de notar, şi anume cei prevãzuţi la art. 16 lit. g), şi alţii nu, chiar din aceeaşi promotie, cînd ei sunt absolvenţi ai uneia şi ai aceleiaşi specializãri, în baza unuia şi aceluiaşi plan de învãţãmînt, ceea ce evident ca nu poate fi acceptat. Ar fi de data aceasta un tratament juridic privilegiat pentru unii şi discriminatoriu pentru alţii, contrar art. 16 alin. (1) şi art. 38 alin. (1) din Constituţie, nu numai în cadrul profilului, dar, ceea ce este şi mai grav, în cadrul unei specializãri din cadrul profilului.
Soluţia de mai sus, în legatura cu interpretarea lit. b) a art. 16 din Legea notarilor publici şi a activitãţii notariale, se impune pe cale de consecinta şi la lit. g) a aceluiaşi articol, raminind fãrã obiect excepţia de neconstituţionalitate invocatã de Curtea Suprema de Justiţie.
Avînd în vedere considerentele expuse, precum şi dispoziţiile art. 1 alin. (3), art. 16 alin. (1), art. 38 alin. (1), art. 49 alin. (1) şi ale art. 144 lit. a) din Constituţie, precum şi prevederile art. 20 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
D E C I D E:
1. Constata ca prevederile art. 16 lit. b) din Legea notarilor publici şi a activitãţii notariale sunt constituţionale numai în mãsura în care prin expresia "licenţiat în drept-ştiinţe juridice" se înţelege absolventul unei facultãţi de drept, indiferent de specializare.
2. Constata ca dispoziţiile art. 16 lit. g) din aceeaşi lege sunt constituţionale.
3. Decizia se comunica Preşedintelui României şi se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Deliberarea a avut loc la data de 2 mai 1995 şi la ea au participat : Vasile Gionea, preşedinte, Viorel Mihai Ciobanu, Mihai Constantinescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Florin Bucur Vasilescu şi Victor Dan Zlatescu, judecãtori.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. dr. VASILE GIONEA Magistrat-asistent,
Constantin Burada
----------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
