Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 438 din 15 septembrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 15 din Legea recunostintei fata de eroii-martiri si luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei romane din decembrie 1989 nr. 341/2004
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 888 din 4 octombrie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsoakar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent şef
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a art. 15 din Legea recunoştinţei faţã de eroii-martiri şi luptãtorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004, excepţie ridicatã de Fundaţia "Fondul Libertatea" în Dosarul nr. 3.830/2004 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei, întrucât considerã cã prevederile de lege criticate sunt în concordanţã cu art. 40 alin. (1) şi cu art. 53 din Constituţie, invocate ca fiind încãlcate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 14 ianuarie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 3.830/2004, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 15 din Legea recunoştinţei faţã de eroii-martiri şi luptãtorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004.
Excepţia a fost ridicatã de Fundaţia "Fondul Libertatea" într-o cauzã de contencios administrativ prin care aceasta solicitã anularea în parte a <>Hotãrârii Guvernului nr. 1.412/2004 , prin care s-au aprobat normele metodologice de aplicare a <>Legii nr. 341/2004 .
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã dispoziţiile de lege criticate încalcã prevederile constituţionale ale art. 40 alin. (1), potrivit cãrora "Cetãţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere", şi ale art. 53 privind "Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi". În acest sens se aratã cã, în conformitate cu prevederile Legii nr. 21/1924 , în vigoare la data înfiinţãrii fundaţiei, precum şi în conformitate cu <>Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 şi cu normele metodologice de aplicare a acesteia, o fundaţie dobândeşte personalitate juridicã prin înscrierea sa în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor de la grefa judecãtoriei în a cãrei circumscripţie teritorialã îşi are sediul, iar organul sãu de conducere şi de administrare este Consiliul director al fundaţiei. Fundaţia "Fondul Libertatea" este o fundaţie de utilitate publicã, cu personalitate juridicã, a cãrei administraţie se realizeazã de Consiliul de administraţie numit de biroul executiv al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţionalã. Aşadar, se aratã cã "fundaţia este o persoanã juridicã de drept privat, înfiinţatã conform unor proceduri judecãtoreşti speciale şi care se conduce dupã reguli stabilite de lege şi prevãzute în statut". Or, dispoziţiile <>art. 15 din Legea nr. 341/2004 încalcã art. 40 şi 53 din Constituţie, "prin înglobarea şi subordonarea unei persoane juridice de drept privat în cadrul puterii executive - prin unul din organele sale - Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor", deşi din momentul înfiinţãrii aceasta este o persoanã juridicã de drept privat, are un patrimoniu afectat permanent şi irevocabil realizãrii unui scop de interes general, se conduce singurã, dupã modul de organizare şi funcţionare stabilit de lege şi actul sãu constitutiv, fãrã sã poatã fi subordonatã puterii de stat. Un atribut esenţial al dreptului de asociere este independenţa persoanei juridice, iar subordonarea abuzivã de cãtre puterea de stat lipseşte de substanţã acest drept şi reprezintã o restrângere adusã liberei exercitãri a dreptului de asociere.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciazã cã excepţia este neîntemeiatã, pentru cã Fundaţia "Fondul Libertatea" este "de utilitate publicã, exceptatã de la prevederile <>Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 , şi continuarea activitãţii sale în subordinea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din decembrie 1989 nu încalcã dreptul la asociere, care aparţine persoanelor fizice". Pentru aceleaşi motive, considerã cã nu sunt încãlcate nici prevederile art. 53 din Constituţie.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã. Astfel, dupã cum însuşi autorul excepţiei aratã, Fundaţia "Fondul Libertatea" a fost înfiinţatã "ca o persoanã juridicã atipicã, de drept privat, de interes public", iar nu ca urmare a exercitãrii dreptului cetãţenilor la asociere. Or, conform celor statuate de Curtea Constituţionalã, de exemplu, prin <>Decizia nr. 475/2004 , legiuitorul poate institui în anumite situaţii forme speciale de asociere ce urmãresc salvgardarea unor interese de ordin general şi care, din perspectiva scopurilor pe care le urmãresc, nu reprezintã în realitate modalitãţi înscrise în conceptul de liberã asociere. Aşadar, apreciazã cã subordonarea Fundaţiei "Fondul Libertatea" Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din decembrie 1989 reprezintã opţiunea legiuitorului la momentul adoptãrii actului normativ, ceea ce nu contravine art. 40 alin. (1) din Constituţie, care, de altfel, nici nu sunt incidente în cauzã. Considerã, de asemenea, cã textul de lege criticat nu încalcã nici prevederile constituţionale ale art. 53, referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi fundamentale.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile de lege ce fac obiectul excepţiei de neconstituţionalitate sunt constituţionale. Astfel, în ceea ce priveşte invocarea încãlcãrii art. 40 din Constituţie, aratã cã acesta "consacrã un drept fundamental cu caracter social-politic, care conferã cetãţenilor posibilitatea de a se asocia în mod liber în partide sau formaţiuni politice, în sindicate sau în alte forme speciale de organizare", ceea ce nu exclude posibilitatea ca, în anumite situaţii, legiuitorul sã instituie forme speciale de asociere neînscrise în conceptul de liberã asociere conturat de art. 40 din Constituţie. O asemenea formã specialã de asociere este Fundaţia "Fondul Libertatea", care se integreazã în realizarea unor scopuri cu caracter general. În sensul celor arãtate este invocatã <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 26/2003 . Considerã cã art. 53 din Constituţie, invocat, de asemenea, ca fiind încãlcat, nu este incident în cauzã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constatã cã este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin.(2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 15 din Legea recunoştinţei faţã de eroii-martiri şi luptãtorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, al cãror cuprins este urmãtorul: "Fundaţia Fondul Libertatea, constituitã prin <>Decretul-lege nr. 124/1990 , cu modificãrile ulterioare, îşi continuã activitatea în subordinea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor, sub controlul comisiei parlamentare constituite potrivit art. 11 şi în conformitate cu normele metodologice de aplicare a prezentei legi."
În opinia autorului excepţiei dispoziţiile de lege criticate încalcã prevederile constituţionale ale art. 40 alin. (1), potrivit cãrora "Cetãţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere", şi ale art. 53 privind "Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi".
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea reţine urmãtoarele: în esenţã, potrivit criticilor formulate, "prin înglobarea şi subordonarea unei persoane juridice de drept privat în cadrul puterii executive - prin unul din organele sale - Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor", dispoziţiile <>art. 15 din Legea nr. 341/2004 încalcã art. 40 şi 53 din Constituţie, întrucât fundaţia "Fondul Libertatea" este o "persoanã juridicã de drept privat, înfiinţatã conform unor proceduri judecãtoreşti speciale şi care se conduce dupã reguli stabilite de lege şi prevãzute în statut". Or, un atribut esenţial al dreptului de asociere este independenţa persoanei juridice, iar subordonarea abuzivã de cãtre puterea de stat lipseşte de substanţã acest drept şi reprezintã o restrângere adusã liberei exercitãri a dreptului de asociere.
Aceste critici sunt neîntemeiate şi urmeazã a fi respinse.
Potrivit <>art. 1 din Decretul-lege nr. 124/1990 privind instituirea "Fondului Libertatea", acesta este "[...] fundaţie de utilitate publicã, cu personalitate juridicã", veniturile sale se "constituie din sumele bãneşti din conturile deschise dupã 22 decembrie 1989 la unitãţile bancare şi ale Casei de Economii şi Consemnaţiuni pentru ajutorarea României", iar administrarea fondului se face, conform art. 4 din acelaşi decret-lege, "de cãtre Consiliul de administraţie, numit de Biroul executiv al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţionalã", a cãrui componenţã se completeazã, astfel cum prevede <>art. 10 din Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, rãniţilor, precum şi luptãtorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989, "[...] cu câte un reprezentant al celor 9 asociaţii ale rãniţilor şi urmaşilor eroilor revoluţiei". <>Legea nr. 42/1990 a fost abrogatã expres prin <>Legea nr. 341/2004 , care prin art. 15 prevede continuarea activitãţii fondului "[...] în subordinea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor." Fundaţia "Fondul Libertatea" nu a fost instituitã ca urmare a exercitãrii dreptului de asociere de cãtre persoane fizice ori de cãtre alte forme asociative, ci prin voinţa legiuitorului concretizatã în <>Decretul-lege nr. 124/1990 .
Aşadar, Curtea constatã cã susţinerile de neconstituţionalitate formulate nu pot fi reţinute, iar prevederile <>art. 15 din Legea nr. 341/2004 nu contravin dispoziţiilor art. 40 şi 53 din Constituţie.
Faţã de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 din Legea recunoştinţei faţã de eroii-martiri şi luptãtorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004, excepţie ridicatã de Fundaţia "Fondul Libertatea" în Dosarul nr. 3.830/2005 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 15 septembrie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent şef,
Gabriela Dragomirescu
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
