Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 436 din 18 noiembrie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 158 alin. 3 teza intai din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 85 din 30 ianuarie 2004
Nicolae Popa - preşedinte
Costicã Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Lucian Stângu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Florentina Baltã - procuror
Mãdãlina Ştefania Diaconu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 158 alin. 3 teza întâi din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã, prin procurator Andre Edmond Abels, de cãtre Sergius Abels şi Yollanda Tatiana Jaculin în Dosarul nr. 2.539/2003 al Curţii de Apel Bacãu - Secţia civilã.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã. Aratã cã stabilirea termenului de 5 zile de la pronunţare, în care se poate exercita recurs împotriva hotãrârii prin care instanţa se declarã necompetentã de a judeca, este prerogativa exclusivã a legiuitorului, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, republicatã, şi se justificã prin aceea cã soluţionarea incidentului privind competenţa instanţei ţine pe loc judecarea fondului litigiului.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 9 iulie 2003, pronunţatã în Dosarul nr. 2.539/2003, Curtea de Apel Bacãu - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 158 alin. 3 teza întâi din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã, prin procurator Andre Edmond Abels, de cãtre Sergius Abels şi Yollanda Tatiana Jaculin.
În motivarea excepţiei autorul acesteia susţine cã dispoziţiile art. 158 alin. 3 teza întâi din Codul de procedurã civilã încalcã drepturile constituţionale privind accesul liber la justiţie şi exercitarea cãilor de atac, întrucât hotãrârile nu se comunicã pãrţii, cu confirmare de primire, pentru ca aceasta sã poatã exercita cãile de atac prevãzute de lege în termenul de 15 zile de la comunicare.
Curtea de Apel Bacãu - Secţia civilã apreciazã cã excepţia ridicatã nu este întemeiatã, întrucât "dispoziţiile art. 158 alin. 3 teza întâi din Codul de procedurã civilã nu contravin prevederilor art. 21 alin. (2) şi art. 128 din Constituţia României, deoarece posibilitatea de a cunoaşte soluţia şi data pronunţãrii hotãrârii decurge din faptul cã hotãrârea se pronunţã în condiţiile de citare a pãrţilor implicate în proces".
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, potrivit dispoziţiilor <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, a fost solicitat şi punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Guvernul considerã cã "reglementarea unor termene de procedurã, cu precizarea riguroasã a momentelor de la care acestea încep sã curgã, nu este de naturã a îngrãdi accesul la justiţie, ci, dimpotrivã, reprezintã o garanţie a aplicãrii principiilor fundamentale ale procesului civil". Dispoziţia legalã criticatã are scopul de a înlãtura posibilitatea tergiversãrii judecãrii cauzei. Prin prevederile art. 125 alin. (3) şi ale art. 128, Constituţia a lãsat la latitudinea legiuitorului reglementarea competenţei şi a procedurii de judecatã, precum şi a cãilor de atac. Hotãrârea judecãtoreascã pronunţându-se în condiţii de citare a pãrţilor, este de datoria acestora sã urmãreascã desfãşurarea şi finalizarea procesului. Astfel, apreciazã cã excepţia ridicatã este neîntemeiatã.
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia ridicatã nu este întemeiatã, deoarece "prevederile legale criticate referitoare la exercitarea recursului împotriva hotãrârii prin care instanţa se declarã necompetentã, în termen de 5 zile de la pronunţare, nu numai cã nu contravin textelor constituţionale invocate, ci, dimpotrivã, constituie tocmai o reglementare a exercitãrii dreptului oricãrei persoane de a se adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor şi intereselor sale legitime, în condiţiile legii". Mai aratã cã, potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, "este de competenţa exclusivã a organului legislativ instituirea regulilor de desfãşurare a procesului în faţa instanţelor judecãtoreşti şi a modalitãţii de exercitare a cãilor de atac".
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicatã, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 158 alin. 3 teza întâi din Codul de procedurã civilã, potrivit cãrora:
"Dacã instanţa se declarã necompetentã, împotriva hotãrârii se poate exercita recurs în termen de 5 zile de la pronunţare.[...]"
Potrivit susţinerilor autorului excepţiei, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 21 şi ale art. 128, devenit art. 129 în urma revizuirii şi republicãrii Constituţiei în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003:
- Art. 21: "(1) Orice persoanã se poate adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrãdi exercitarea acestui drept.
(3) Pãrţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.
(4) Jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite.";
- Art. 129: "Împotriva hotãrârilor judecãtoreşti, pãrţile interesate şi Ministerul Public pot exercita cãile de atac, în condiţiile legii."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate şi dispoziţiile legale criticate, cu raportare la prevederile constituţionale invocate, Curtea reţine urmãtoarele:
Dispoziţiile legale criticate constituie norme de procedurã, iar, conform prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, "Competenţa instanţelor judecãtoreşti şi procedura de judecatã sunt prevãzute numai prin lege".
Potrivit prevederilor art. 129 din Constituţie, exercitarea cãilor de atac se poate face "în condiţiile legii". Astfel, legiuitorul are competenţa exclusivã de a stabili care sunt cãile de atac ce pot fi exercitate în diferite cauze, precum şi condiţiile procedurale de exercitare a acestora, inclusiv termenele, cu singura cerinţã de a nu contraveni vreunei dispoziţii sau vreunui principiu constituţional.
Dispoziţiile art. 158 alin. 3 teza întâi din Codul de procedurã civilã nu pun nici o parte interesatã în imposibilitatea de a se adresa instanţei de control judiciar, prin exercitarea cãilor de atac. Potrivit dispoziţiilor alin. 1 şi 2 ale art. 158 din Codul de procedurã civilã, instanţa judecãtoreascã se pronunţã asupra problemelor privind competenţa în situaţia în care, în cadrul judecãrii litigiului cu care a fost învestitã, în faţa sa se pune în discuţie competenţa de judecatã. Aceastã discuţie are loc în prezenţa pãrţilor sau chiar în lipsa lor, dar când toate pãrţile au fost legal citate. În cazul în care instanţa se declarã competentã, va continua judecarea cauzei, iar hotãrârea privind competenţa poate fi atacatã cu apel sau cu recurs, dupã caz, o datã cu fondul cauzei. Hotãrârea prin care instanţa se declarã necompetentã se poate ataca separat cu recurs, întrucât aceastã hotãrâre are caracter de dezînvestire.
Stabilirea unui termen derogatoriu mai scurt şi care curge de la data pronunţãrii hotãrârii, pentru declararea recursului, s-a impus pentru cã soluţionarea incidentului privind competenţa instanţei ţine pe loc judecarea fondului litigiului. Nici una dintre pãrţi nu este împiedicatã în exercitarea cãii de atac în acest termen, având în vedere cã acestea, chiar dacã nu sunt prezente în urma îndeplinirii procedurii legale de citare, cunosc termenul de judecatã şi depinde doar de diligenţa lor aflarea soluţiei şi declararea recursului.
Faţã de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicatã, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) şi (3) şi al <>art. 25 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 158 alin. 3 teza întâi din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Sergius Abels şi Yollanda Tatiana Jaculin în Dosarul nr. 2.539/2003 al Curţii de Apel Bacãu - Secţia civilã.
Definitivã şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 18 noiembrie 2003.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Mãdãlina Ştefania Diaconu
Întrucât domnişoara Mãdãlina Ştefania Diaconu se aflã în concediu fãrã platã, în locul sãu semneazã, în temeiul art. 261 alin. 2 din Codul de procedurã civilã,
Prim magistrat-asistent,
Claudia Miu
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
