Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 434 din 25 mai 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 158 alin. 3 teza intai din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 525 din 19 iunie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor
Mihaela Cirstea - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent şef
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 158 alin. 3 teza întâi din Codul de procedura civilã, excepţie ridicatã de Daniel Soare în Dosarul nr. 414/CAF/2005 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal rãspunde reprezentantul Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, consilier juridic Ana-Maria Florea; lipsesc autorul exceptiei şi celelalte pãrţi, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza se afla în stare de judecata.
Partea prezenta solicita respingerea exceptiei de neconstituţionalitate, invocand în acest sens jurisprudenta în materie a Curţii Constituţionale.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 6 noiembrie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 414/CAF/2005, Curtea de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 158 alin. 3 teza întâi din Codul de procedura civilã, excepţie ridicatã de Daniel Soare cu ocazia soluţionãrii recursului declarat impotriva Încheierii de şedinţa din 2 iunie 2005, pronunţatã de Tribunalul Galaţi - Secţia comercialã şi de contencios administrativ în Dosarul nr. 759/2005, prin care a respins ca nefondata excepţia de necompetentã materialã a acestei instanţe de judecata.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine ca dispoziţiile de lege criticate vin în contradictie cu prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (1), (2) şi (3) şi ale art. 126 alin. (3), deoarece instituie o procedura restrictiva, în sensul ca dau "posibilitate partii nemultumite sa declare recurs doar impotriva hotãrârilor prin care instanta se declara necompetentã material, nu şi în situaţia în care instanta se declara competenta, fiind anterior sesizatã prin declinare de competenta de o alta instanta în prima faza sesizatã". Astfel, solicita sa se constate ca textul de lege criticat este constituţional numai în mãsura în care creeazã reclamantului posibilitatea recurarii separate a hotãrârii prin care s-a respins excepţia de necompetentã materialã.
Instanta de judecata apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece "nu pune în discuţie neconstituţionalitatea unui text de lege, ci mai degraba nemultumirea fata de împrejurarea ca este judecat de o anumitã secţie a tribunalului".
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considera ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauza de judecãtorul-raportor, susţinerile partii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 158 alin. 3 teza întâi din Codul de procedura civilã, care au urmãtorul conţinut: "Dacã instanta se declara necompetentã, impotriva hotãrârii se poate exercita recurs în termen de 5 zile de la pronunţare."
În susţinerea neconstitutionalitatii acestor dispoziţii legale autorul exceptiei invoca încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (1), (2) şi (3) privind accesul liber la justiţie şi ale art. 126 alin. (3) referitoare la instanţele judecãtoreşti.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor de lege criticate Curtea s-a mai pronunţat prin <>Decizia nr. 436 din 18 noiembrie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 30 ianuarie 2004.
Cu acel prilej Curtea a statuat ca aceste dispoziţii constituie norme de procedura, iar, conform prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, "Competenta instanţelor judecãtoreşti şi procedura de judecata sunt prevãzute numai prin lege". Potrivit prevederilor art. 129 din Constituţie, exercitarea cãilor de atac se poate face "în condiţiile legii". Astfel, legiuitorul are competenta exclusiva de a stabili care sunt cãile de atac ce pot fi exercitate în diferite cauze, precum şi condiţiile procedurale de exercitare a acestora, inclusiv termenele, cu singura cerinta de a nu contraveni vreunei dispoziţii sau vreunui principiu constituţional.
Curtea a reţinut ca dispoziţiile art. 158 alin. 3 teza întâi din Codul de procedura civilã nu pun nicio parte interesatã în imposibilitatea de a se adresa instanţei de control judiciar, prin exercitarea cãilor de atac. Potrivit dispoziţiilor alin. 1 şi 2 ale art. 158 din Codul de procedura civilã, instanta judecãtoreascã se pronunţa asupra problemelor privind competenta în situaţia în care, în cadrul judecãrii litigiului cu care a fost investitã, în fata sa se pune în discuţie competenta de judecata. În cazul în care instanta se declara competenta, va continua judecarea cauzei, iar hotãrârea privind competenta poate fi atacatã cu apel sau cu recurs, dupã caz, odatã cu fondul cauzei. Hotãrârea prin care instanta se declara necompetentã se poate ataca separat cu recurs, întrucât aceasta hotãrâre are caracter de dezinvestire.
Ratiunile care au stat la baza adoptãrii soluţiei anterioare isi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauza, astfel încât aceasta se impune a fi menţinutã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 158 alin. 3 teza întâi din Codul de procedura civilã, excepţie ridicatã de Daniel Soare în Dosarul nr. 414/CAF/2005 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
Definitiva şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 25 mai 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent şef,
Doina Suliman
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
