Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 432 din 3 mai 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 39 alin. (2)-(5) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 527 din 30 iulie 2012
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Fabian Niculae - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (2)-(5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, excepţie ridicată de Bujor Ardelean în Dosarul nr. 58.070/299/2010 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.368D/2011.
La apelul nominal se prezintă personal autorul excepţiei de neconstituţionalitate, domnul Bujor Ardelean; lipseşte cealaltă parte, procedura de citare fiind legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul părţii prezente, care subliniază faptul că dispoziţiile legale criticate au un caracter retroactiv, întrucât prevăd desfiinţarea unei asociaţii familiale înfiinţate anterior intrării în vigoare a acestora, respectiv în anul 2005. De asemenea, se mai arată că se încalcă şi dispoziţiile art. 45 din Constituţie.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate. Acesta susţine că reglementarea criticată a intervenit în condiţiile în care s-au înregistrat practici neunitare şi disfuncţionalităţi, rolul acestor dispoziţii fiind de a înlătura această situaţie. De altfel, art. 39 din ordonanţa de urgenţă a stabilit norme tranzitorii, fiind acordat un termen de 2 ani pentru adaptarea regimului juridic al diferitelor forme de asociere existente.
Astfel, prin dispoziţiile legale atacate, legiuitorul a urmărit o uniformizare a regimului juridic aplicabil. Având în vedere cele menţionate, se poate constata că nu există o încălcare a dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, întrucât sancţiunea intervine după expirarea termenului de 2 ani.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
Prin Încheierea din 26 octombrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 58.070/299/2010, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (2)-(5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale.
Excepţia a fost invocată de Bujor Ardelean într-un dosar având ca obiect soluţionarea unei cereri privind anularea rezoluţiei prin care s-a dispus radierea din evidenţa Registrului Comerţului a unei asociaţii familiale.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că obligaţia impusă prin dispoziţiile legale criticate de a opta pentru una din noile forme de desfăşurare a activităţii constituie o încălcare a drepturilor sale constituţionale. Autorul arată că asociaţia familială Bujor Ardelean a fost autorizată potrivit dispoziţiilor legale în vigoare la data depunerii cererii de înregistrare (2005). Cerinţele impuse de noua legislaţie sunt de natură să impună obligaţii financiare excesive în sarcina persoanelor care au fost deja înfiinţate legal. Mai mult, ordonanţa de urgenţă nu impune obligaţia pentru registrul comerţului de a informa cu privire la noile forme de organizare impuse şi nici cu privire la decizia de radiere, în cazul neîndeplinirii noilor condiţii. De asemenea, schimbarea formei de organizare în condiţiile în care acea asociaţie familială a devenit cunoscută apare ca fiind excesivă şi, mai ales, retroactivă.
Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Astfel, acesta arată că regulile impuse de prevederile criticate nu sunt de natură a aduce atingere accesului liber la o activitate economică, ci creează un cadru general care, implicit, presupune şi adoptarea unor reglementări restrictive, dar în limitele impuse de asigurarea respectării drepturilor şi intereselor legitime ale tuturor subiecţilor de drept prevăzuţi de norma legală. Reglementarea unui astfel de cadru apare ca necesară pentru derularea activităţii persoanelor fizice şi asociaţiilor familiale autorizate şi înregistrate în registrul comerţului în baza unor acte normative anterioare, cu atât mai mult cu cât prin actul normativ criticat s-a urmărit simplificarea procesului de autorizare şi înregistrare a celor ce doresc să desfăşoare o activitate economică în una dintre cele mai simple forme de desfăşurare a unor activităţi economice.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 39 alin. (2)-(5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 25 aprilie 2008, care au următorul conţinut: "(2) Persoanele fizice şi asociaţiile familiale autorizate şi înregistrate în registrul comerţului în temeiul unor acte normative anterioare prezentei ordonanţe de urgenţă pot funcţiona în baza certificatului de înregistrare, emis de oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunal, o perioadă de 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(3) Până la împlinirea termenului de 2 ani, persoanele prevăzute la alin. (2) vor opta pentru desfăşurarea activităţii în una dintre formele prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă. Dispoziţiile cap. II se aplică în mod corespunzător.
(4) Persoanele prevăzute la alin. (2) care nu şi-au exercitat dreptul de opţiune îşi încetează activitatea şi vor fi radiate din registrul comerţului, din oficiu, fără nicio altă formalitate.
(5) Rezoluţia prin care directorul oficiului registrului comerţului de pe lângă tribunal dispune radierea se publică pe pagina de internet a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi se afişează, sub formă tabelară, la sediul oficiului registrului comerţului unde s-a dispus radierea. Împotriva rezoluţiei se poate formula plângere, în condiţiile art. 12, care se aplică în mod corespunzător."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii, art. 40 privind dreptul de asociere, art. 45 privind libertatea economică şi art. 47 privind nivelul de trai.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta urmează a fi respinsă pentru motivele ce vor fi arătate în continuare.
Faptul că dispoziţiile legale criticate impun o nouă formă de organizare nu este de natură să încalce dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie. Aceste reguli se aplică numai pentru viitor. De altfel, în jurisprudenţa sa, Curtea a statuat constant că o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare (Decizia nr. 291 din 1 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 753 din 18 august 2004).
Legiuitorul, inclusiv delegat, este competent să ia, cu respectarea dispoziţiilor constituţionale, măsurile pe care le consideră necesare pentru stimularea economiei naţionale şi pentru buna funcţionare a mediului de afaceri. Curtea constată că Guvernul a justificat necesitatea adoptării acestor măsuri. Astfel, potrivit preambulului ordonanţei de urgenţă, aplicarea Legii nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice şi a asociaţiilor familiale care desfăşoară activităţi economice în mod independent, cu modificările şi completările ulterioare, a condus la disfuncţionalităţi în activitatea de autorizare, prevederile sale fiind interpretate în mod diferit de autorităţile publice locale desemnate cu aplicarea lor, paşii care trebuie parcurşi de către solicitanţi diferind de la o primărie la alta.
Curtea constată faptul că ordonanţa de urgenţă prevede norme tranzitorii ce au instituit un termen rezonabil care a fost prelungit de la un an la 2 ani, termen în care persoanele interesate aveau timp să ducă la îndeplinire cerinţele ordonanţei de urgenţă. În aceste condiţii, nu se poate reţine nici încălcarea art. 45 din Constituţie privind libertatea economică. De altfel, acest articol prevede că "Accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora în condiţiile legii sunt garantate". Condiţiile impuse de ordonanţa de urgenţă, şi anume reînmatricularea potrivit noilor forme de organizare, apar ca fiind rezonabile, având scopul de a simplifica regimul juridic al acestui gen de activitate economică.
De altfel, în cauze asemănătoare, Curtea a decis că obligaţiile statului de a asigura libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale şi crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie nu pot fi realizate decât prin impunerea unui climat de disciplină economică la care operatorii economici trebuie să se conformeze. Astfel, legiuitorul are competenţa de a stabili sancţiunile corespunzătoare pentru nerespectarea regulilor stabilite (Decizia nr. 375 din 25 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 411 din 2 iunie 2008).
Curtea mai reţine că art. 47 din Constituţie privind nivelul de trai nu este încălcat, măsurile luate prin ordonanţa de urgenţă fiind tocmai în sensul dezvoltării economice care să permită cetăţenilor atingerea unui nivel de trai decent.
De asemenea, Curtea constată că dispoziţiile art. 40 din Constituţie nu au incidenţă în cauză, întrucât dreptul de asociere nu se referă la desfăşurarea unor activităţi economice. Acest drept cuprinde posibilitatea cetăţenilor de a se asocia, în mod liber, nu numai în partide politice şi sindicate, ci şi în alte tipuri de organizaţii, ligi şi uniuni, cu scopul de a participa la viaţa politică, ştiinţifică, socială, culturală, sportivă sau de a-şi realiza o serie de interese legitime comune (Decizia nr. 4 din 10 februarie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 24 martie 1993).
De altfel, instanţa de contencios constituţional a statuat căprincipiul libertăţii de asociere nu are în vedere constituirea de "asociaţii" care au ca obiect desfăşurarea de activităţi cu scop patrimonial, ceea ce legea califică drept societăţi comerciale, ci, aşa cum rezultă din formula redacţională a textului, se referă la constituirea unor subiecte colective de o altă natură juridică şi cu altă finalitate, cum sunt asociaţiile fără scop patrimonial, partidele politice sau sindicatele. Sub acest aspect, prin sintagma "[...] şi în alte forme de asociere", legiuitorul constituţional a avut în vedere, prin această formulă mai largă, entităţi colective cu naturi juridice şi finalităţi similare celor menţionate, iar nu societăţi comerciale (Decizia nr. 1.424 din 25 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 68 din 27 ianuarie 2012).
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (2)-(5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, excepţie ridicată de Bujor Ardelean în Dosarul nr. 58.070/299/2010 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 mai 2012.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
