Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 43 din 23 martie 1999 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 63 alin. 2 din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 196 din 5 mai 1999
Lucian Mihai - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Ioan Muraru - judecãtor
Nicolae Popa - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Romul Petru Vonica - judecãtor
Ion Bonini - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 63 alin. 2 din Codul de procedura penalã, ridicatã de Gabor Dorel Vasile în Dosarul nr. 87/1998 al Curţii Militare de Apel.
La apelul nominal rãspund personal: Gabor Dorel Vasile, asistat de avocat Antonie Iorgovan, precum şi Constantin Marian, Frumuseanu Ştefan, Frumuseanu Luciana Maria, Crainiceanu Viorel, în nume propriu şi în calitate de reprezentant al minorilor Crainiceanu Nicolae Marius şi Crainiceanu Ionut Bogdan. De asemenea, rãspunde reprezentantul Serviciului de Protecţie şi Paza, consilier juridic Fainisi Florin. Lipsesc reprezentanţii Spitalului Universitar Bucureşti şi reprezentantul Autoritãţii tutelare din cadrul Consiliului Local al Sectorului 3 Bucureşti.
Procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecata, se da cuvântul aparatorului autorului exceptiei Gabor Dorel Vasile, care, în esenta, considera ca nu exista suport constituţional pentru limitarea posibilitatii ridicãrii exceptiei de neconstituţionalitate în condiţiile prevãzute de <>Legea nr. 47/1992 . Art. 63 alin. 2 din Codul de procedura penalã este apreciat ca fiind un text cu valoare de principiu, atât în faza de urmãrire penalã, cat şi în faza de judecata a unui dosar penal. Este evident ca de aceste dispoziţii legale depinde soluţionarea prezentei cauze, în sensul ca instanta de judecata apreciazã probele în funcţie de criteriile stabilite de legiuitor, dar acestea sunt contrare prevederilor constituţionale, cu deosebire celor ale art. 123. În continuare arata ca legiuitorul constituant a reţinut, drept criteriu pentru înfãptuirea justiţiei, legea, cu referire specialã la Constituţie, a carei interpretare trebuie sa ţinã seama de amendamentele desprinse din "procesul de geneza" a acesteia. Se argumenteaza cu ample trimiteri la lucrãrile Adunãrii Constituante, care, în elaborarea dispoziţiilor art. 123 din Constituţie, a respins amendamentele formulate de unii parlamentari cu privire la introducerea şi a altor criterii pentru înfãptuirea justiţiei, cum ar fi acela ca judecãtorii sa se supunã nu numai legii, dar "şi conştiinţei lor" sau "intimei convingeri", cu motivarea ca, într-un stat de drept, legea trebuie sa absoarba, prin puterea ei, inclusiv convingerea intima a judecãtorului sau, altfel spus, intima convingere nu poate sa contravina legii. Ideea ca judecãtorii se supun numai legii a fost mult discutata în Adunarea Constituantã, care, în final, a adoptat formularea "în activitatea lor judecãtorii sunt independenţi şi se supun numai legii". În sfârşit, raportand textul de lege atacat la prevederile art. 123 din Constituţie, solicita admiterea exceptiei de neconstituţionalitate.
Luând cuvântul, Constantin Marian solicita admiterea exceptiei pentru aceleaşi argumente invocate de apãrãtorul lui Gabor Dorel Vasile.
În cuvântul lor Frumuseanu Ştefan, Frumuseanu Luciana Maria şi Crainiceanu Viorel arata ca susţinerea neconstitutionalitatii dispoziţiilor art. 63 alin. 2 din Codul de procedura penalã este neîntemeiatã şi constituie un mijloc de tergiversare a judecaţii cauzei. De aceea, solicita respingerea exceptiei.
Reprezentantul Serviciului de Protecţie şi Paza apreciazã ca textul de lege atacat este neconstitutional şi solicita admiterea exceptiei invocate.
Reprezentantul Ministerului Public arata ca nu exista nici o contradictie între dispoziţiile art. 63 alin. 2 din Codul de procedura penalã şi cele ale art. 123 din Constituţie, deoarece libera apreciere a probelor permite ca organul judiciar care îşi formeazã o convingere sa nu fie ţinut în nici un fel de evaluarea data probelor de cãtre un alt organ judiciar sau extrajudiciar. De altfel, sistemul liberei aprecieri a probelor este consacrat şi în alte legislaţii cu traditii democratice, cu referire specialã la art. 353 din Codul de procedura penalã al Frantei, care priveşte adoptarea deciziilor la Curţile cu jurati. În final, ţinând seama şi de prevederile art. 125 alin. (3) din Constituţie, potrivit cãrora "Competenta şi procedura de judecata sunt stabilite de lege", solicita respingerea exceptiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 7 decembrie 1998, pronunţatã în Dosarul nr. 87/1998, Curtea Militarã de Apel a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 63 alin. 2 din Codul de procedura penalã, ridicatã de Gabor Dorel Vasile prin apãrãtorul sau.
În motivarea exceptiei se susţine ca dispoziţiile legale atacate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) care consacra principiul statului de drept, ale art. 16 alin. (2) potrivit cãrora "Nimeni nu este mai presus de lege", ale art. 51 referitoare la respectarea şi suprematia Constituţiei şi ale art. 123 privind principiul legalitãţii în procesul de infaptuire a justiţiei. De asemenea, se considera ca este încãlcat art. 20 din Constituţie, conform cãruia normele internaţionale referitoare la drepturile omului, ratificate de România, au prioritate fata de reglementãrile interne în caz de neconcordanta.
Exprimandu-şi opinia, instanta de judecata apreciazã ca excepţia este neîntemeiatã, deoarece "formularea art. 63 alin. 2 din Codul de procedura penalã nu contravine nici uneia dintre dispoziţiile constituţionale mai sus-menţionate", ci trebuie interpretatã cu deosebire în sensul punerii în aplicare a principiului independentei judecãtorilor, consacrat de art. 123 alin. (2) din Constituţie, care priveşte toate domeniile dreptului procesului penal, deci inclusiv materia probelor şi aprecierea acestora.
Potrivit <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, au fost solicitate punctele de vedere ale preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului.
În punctul sau de vedere Guvernul considera ca excepţia este neîntemeiatã, arãtând, în esenta, ca art. 63 alin. 2 din Codul de procedura penalã nu aduce atingere nici principiului legalitãţii, nici principiului independentei judecãtorilor, principii înscrise în art. 123 din Constituţie, ci, dimpotriva, li se conformeazã întocmai, deoarece consacra sistemul liberei aprecieri a probelor, iar alegerea unui sistem probator sau a altuia este atributul exclusiv al legiuitorului, conferit prin art. 125 alin. (3) din Constituţie.
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecãtorului-raportor, susţinerile pãrţilor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale atacate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
În temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie şi al <>art. 23 şi urmãtoarele din Legea nr. 47/1992 , republicatã, Curtea Constituţionalã este legal sesizatã şi competenta sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, care priveşte art. 63 alin. 2, "Probele şi aprecierea lor", din cap. I al titlului III, intitulat "Probele şi mijloacele de proba", din Partea generalã a Codului de procedura penalã.
Textul legal menţionat are urmãtorul cuprins: "Probele nu au valoare mai dinainte stabilitã. Aprecierea fiecãrei probe se face de organul de urmãrire penalã şi de instanta de judecata potrivit convingerii lor, formatã în urma examinãrii tuturor probelor administrate şi conducandu-se dupã constiinta lor."
Partea a doua a acestui text de lege este consideratã de autorul exceptiei ca neconstitutionala, acesta sustinand, în esenta, ca sintagmele "convingerii lor" şi "conducandu-se dupã constiinta lor" contravin cu deosebire art. 123 din Constituţie, conform cãruia "Justiţia se înfãptuieşte în numele legii", iar "Judecãtorii sunt independenţi şi se supun numai legii".
Examinând aceste sustineri, Curtea retine ca legiuitorul, în cuprinsul art. 63 alin. 2 din Codul de procedura penalã, enunta doua principii de drept procesual penal, şi anume: principiul potrivit cãruia probele nu au valoare mai dinainte stabilitã şi principiul aprecierii probelor. În temeiul celui de-al doilea principiu, aprecierea fiecãrei probe se face potrivit convingerii judecãtorului, ca rezultat al unui proces psihic necesar, indispensabil şi inevitabil, care are la baza constiinta judecãtorului. Astfel, aprecierea probelor este un proces deosebit de complex, care implica elemente de ordin subiectiv, pentru valorificarea exactã a realitãţii obiective înfãţişate în cauzele penale prin intermediul probelor.
Dacã aprecierea probelor ar avea loc numai în baza criteriilor prevãzute de lege, organul judiciar s-ar limita la constatarea existenţei probei şi la recunoaşterea forţei sale probante, prescrise de lege.
Dar, întrucât legea procesuala penalã în vigoare consacra sistemul liberei aprecieri a probelor, iar, potrivit art. 125 alin. (3) din Constituţie, procedura de judecata este stabilitã prin lege, Curtea constata ca procedura de judecata în care se reglementeazã şi sistemul probator este atributul exclusiv al legiuitorului. Implicarea Curţii Constituţionale în politica de legiferare excede însã competentei sale, fiind o imixtiune în atribuţiile Parlamentului, ceea ce este contrar art. 58 alin. (1) din Constituţie.
Nici celelalte motive invocate de autorul exceptiei [şi anume, încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3), care consacra principiul statului de drept, ale art. 16 alin. (2), potrivit cãrora "Nimeni nu este mai presus de lege", ale art. 51, referitoare la respectarea şi suprematia Constituţiei] nu pot fi primite, deoarece nu justifica, din punct de vedere constituţional, contestarea prerogativei organelor judiciare de a aprecia fiecare proba potrivit convingerii lor, formatã în urma examinãrii tuturor probelor administrate şi conducandu-se dupã constiinta lor.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi al art. 1, 2, 3, art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al <>art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 63 alin. 2 din Codul de procedura penalã, ridicatã de Gabor Dorel Vasile în Dosarul nr. 87/1998 al Curţii Militare de Apel.
Definitiva.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 23 martie 1999.
PREŞEDINTELE CURŢII
CONSTITUŢIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat-asistent,
Doina Suliman
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
