Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 426 din 13 noiembrie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 168 alin. (1)-(4) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, modificata si completata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 49/2001
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 76 din 29 ianuarie 2004
Costicã Bulai - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Lucian Stângu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Paula C. Pantea - procuror
Mãdãlina Ştefania Diaconu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 168 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, modificatã şi completatã prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 49/2001 , excepţie ridicatã de Stan Ion în Dosarul nr. 3.491/2003 al Tribunalului Prahova - Secţia civilã.
La apelul nominal rãspunde autorul excepţiei, personal şi asistat de avocat, lipsind partea Casa Judeţeanã de Pensii Prahova, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Apãrãtorul autorului excepţiei solicitã admiterea excepţiei ridicate, arãtând cã prevederile criticate încalcã principiul constituţional conform cãruia un drept social câştigat nu poate fi retras, în condiţiile statului de drept. În opinia sa, <>art. 168 din Legea nr. 19/2000 diminueazã, prin mãsura recorelãrii, drepturile câştigate anterior de pensionari.
Având cuvântul personal, autorul excepţiei aratã cã <>Legea nr. 19/2000 ar fi trebuit sã prevadã recalcularea, iar nu recorelarea pensiilor, care duce la diminuarea punctajului mediu anual pe baza cãruia se calculeazã pensiile. În opinia sa, aceste puncte medii reprezintã un drept câştigat, care nu poate fi diminuat prin recorelare.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã, arãtând cã <>art. 168 din Legea nr. 19/2000 prevede numai mãsura recorelãrii pensiilor, în mod echitabil, ceea ce nu poate avea ca efect diminuarea acestora, aşa cum susţine autorul excepţiei. Invocã, în acest sens, şi Deciziile Curţii Constituţionale nr. 103 din 26 martie 2002 şi nr. 225 din 10 septembrie 2002.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 23 iunie 2003, pronunţatã în Dosarul nr. 3.491/2003, Tribunalul Prahova - secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 168 din Legea nr. 19/2000 , modificatã şi completatã prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 49/2001 , excepţie ridicatã de Ion Stan într-o cauzã având ca obiect un litigiu de asigurãri sociale.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine cã dispoziţiile <>art. 168 din Legea nr. 19/2000 , modificate şi completate prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 49/2001 , "încalcã principiul constituţional conform cãruia odatã câştigat, un drept social nu mai poate fi retras", întrucât diminuarea punctajului mediu anual şi recorelarea pensiilor determinã, de fapt, reducerea drepturilor de pensie stabilite pe baza legislaţiei anterioare intrãrii în vigoare a <>Legii nr. 19/2000 .
Tribunalul Prahova apreciazã cã excepţia ridicatã este neîntemeiatã, întrucât prin dispoziţiile tranzitorii ale <>Legii nr. 19/2000 , astfel cum a fost modificatã şi completatã, s-a urmãrit de cãtre legiuitor realizarea, în cadrul disponibilitãţilor financiare actuale, a obligaţiilor statului în domeniul mãsurilor de protecţie socialã pentru ca pensiile stabilite sã reflecte întreaga activitate salarialã depusã de beneficiari, "iar mãsura diminuãrii punctajului mediu anual pentru persoanele pensionate în baza <>Legii nr. 3/1977 nu conduce la micşorarea cuantumului acestora".
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, potrivit dispoziţiilor <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat şi punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Guvernul apreciazã cã excepţia ridicatã este nefondatã, iar textele de lege criticate "nu încalcã nici o prevedere constituţionalã, întrucât, pe de o parte, prin aceste dispoziţii se concretizeazã obligaţia statului, prevãzutã de art. 43 alin. (1) din Constituţie, de a lua mãsuri de protecţie socialã, de naturã sã asigure cetãţenilor un nivel de trai decent, iar pe de altã parte, aceste mãsuri de protecţie socialã, constând în recorelarea pensiilor, sunt instituite, în mod nediscriminatoriu, în concordanţã cu principiul egalitãţii, potrivit art. 16 din Constituţie, pentru toţi pensionarii aflaţi în aceeaşi situaţie, respectiv, cu pensii stabilite potrivit legislaţiei anterioare intrãrii în vigoare a <>Legii nr. 19/2000 ". De altfel, aratã în continuare, întrucât autorul excepţiei nu indicã dispoziţiile constituţionale considerate a fi încãlcate prin prevederile legale criticate, excepţia este inadmisibilã.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile <>art. 168 din Legea nr. 19/2000 sunt constituţionale. Aratã, în acest sens, cã dispoziţiile tranzitorii ale legii prevãd stabilirea punctajului mediu anual şi în privinţa pensiilor stabilite anterior, precum şi recorelarea acestora, pentru a se ajunge la nivelul punctajului mediu stabilit în cazul persoanelor care se pensioneazã dupã intrarea în vigoare a legii. Apreciazã cã drepturile de pensie, "stabilite în baza legislaţiei existente înainte de intrarea în vigoare a <>Legii nr. 19/2000 , nu suferã modificãri, dispoziţiile legale noi aplicându-se numai pentru viitor, pentru persoanele care se înscriu la pensie dupã intrarea lor în vigoare". Menţioneazã, de asemenea, cã principiul invocat de autorul excepţiei, conform cãruia "odatã câştigat, un drept social nu mai poate fi retras", nu este reglementat în Constituţia României, motiv pentru care nu se poate examina conformitatea prevederilor <>art. 168 din Legea nr. 19/2000 cu dispoziţiile constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicatã, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 168 alin. (1), (2), (3) şi (4) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, modificatã şi completatã prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 49/2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 30 martie 2001, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 338/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 25 iunie 2002. Aceste dispoziţii au urmãtoarea redactare:
- Art. 168: "(1) Guvernul va lua mãsuri de recorelare a tuturor categoriilor de pensii, având în vedere schimbãrile produse în baza de calcul a acestora începând cu anul 1991, ca urmare a trecerii la salarii individuale brute, a luãrii în considerare a sporurilor cu caracter permanent, precum şi a majorãrii salariilor în sectorul bugetar sau negocierii acestora la societãţi comerciale şi regii autonome.
(2) Metodologia la recorelare a pensiilor în condiţiile prevãzute la alin. (1) va fi stabilitã prin hotãrâre a Guvernului, în termen de 30 de zile de la data publicãrii prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(3) Dupã intrarea în vigoare a prezentei legi, pe baza analizei rezultatelor recorelãrii aplicate conform prevederilor alin. (1) şi (2) Guvernul poate adopta mãsuri suplimentare de recorelare a pensiilor stabilite pe baza legislaţiei anterioare.
(4) Programul şi metodologia de recorelare a pensiilor, potrivit prevederilor alin. (3), se stabilesc prin hotãrâri ale Guvernului."
Potrivit susţinerilor autorului excepţiei, dispoziţiile legale criticate încalcã principiul constituţional potrivit cãruia un drept social câştigat nu mai poate fi retras. Acest principiu nu este formulat într-o dispoziţie expresã a Constituţiei, dar existenţa sa rezultã şi din prevederile art. 1 alin. (3) sau ale art. 47 alin. (1) din Constituţie. Potrivit <>art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sunt neconstituţionale prevederile legale "care încalcã dispoziţiile sau principiile Constituţiei".
Examinând motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, prin raportare la dispoziţiile legale criticate, Curtea reţine cã a mai fost sesizatã cu excepţii de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 168 din Legea nr. 19/2000 , excepţii pe care le-a respins ca fiind neîntemeiate, constatând cã dispoziţiile legale criticate nu încalcã nici o prevedere sau principiu constituţional. Astfel, în Deciziile nr. 103 din 26 martie 2002 şi nr. 225 din 10 septembrie 2002, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 8 mai 2002, respectiv nr. 751 din 15 octombrie 2002, Curtea a reţinut, în esenţã, urmãtoarele:
În cadrul realizãrii politicii în domeniul asigurãrilor sociale de stat, legiuitorul are deplinã autoritate, legitimitate şi îndreptãţire sã stabileascã periodic noi modalitãţi şi condiţii de acordare şi de calculare a pensiilor, cum a procedat şi prin adoptarea <>Legii nr. 19/2000 . Noile reglementãri pot sã fie avantajoase sau chiar dezavantajoase beneficiarilor de pensii, dupã cum permit sau impun, dupã caz, situaţia economico-financiarã a ţãrii şi fondurile de asigurãri sociale de stat disponibile. În oricare dintre aceste ipoteze dispoziţiile legale noi se aplicã numai pentru viitor, pentru persoane care se vor înscrie la pensie dupã intrarea lor în vigoare, neputând atinge drepturile de pensie anterior stabilite.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 180 alin. (3) şi (7) din Legea nr. 19/2000 , "(3) Pensionarilor de asigurãri sociale de stat ale cãror drepturi stabilite în perioada 1 ianuarie 1998-31 martie 2001 sunt mai mari decât un punctaj mediu estimativ pentru persoanele ce se vor pensiona în condiţiile prezentei legi, pe lângã punctajul mediu anual determinat conform prevederilor alin. (2), li se atribuie şi acest punctaj mediu estimat, care se are în vedere la operaţiunile de indexare şi recorelare", iar "(7) În situaţia în care cuantumul pensiilor, stabilit conform alin. (6), este mai mic decât cel stabilit în baza legislaţiei anterioare, se pãstreazã în platã cuantumul avantajos".
De vreme ce drepturile de pensii anterior stabilite nu sunt atinse, nu sunt diminuate, iar pensiile stabilite reflectã, în cuantum, posibilitãţile limitate în raport cu sursele existente într-o perioadã datã, nu se poate susţine cã noile reglementãri tranzitorii ar leza "demnitatea umanã" sau cã ar contrazice "dreptatea" socialã.
Legiuitorul, prin dispoziţiile tranzitorii ale <>Legii nr. 19/2000 şi prin modificarea şi completarea acestora, a urmãrit realizarea, în cadrul limitelor actualmente posibile, a obligaţiilor statului în domeniul mãsurilor de protecţie socialã. Pe linia acestor preocupãri dispoziţiile legale respective prevãd, pentru o primã etapã, stabilirea punctajului anual şi în privinţa pensiilor anterior stabilite, precum şi recorelarea acestora pentru a ajunge la nivelul punctajului mediu, stabilit pentru persoanele care se pensioneazã dupã intrarea în vigoare a legii. Sunt exceptaţi pensionarii ale cãror drepturi anterior stabilite sunt mai mari decât punctajul mediu stabilit conform noilor reglementãri.
Legea reglementeazã, la modul general, şi etapele urmãtoare ale recorelãrii, abilitând Guvernul ca, în limita posibilitãţilor ulterioare, sã elaboreze un program de recorelare etapizat, astfel ca, la finalizarea acestuia, toţi pensionarii sã beneficieze, pentru aceeaşi activitate, perioadã şi cotizare, de drepturi egale, indiferent de data înscrierii la pensie.
Soluţiile adoptate şi considerentele deciziilor anterioare sunt valabile şi în prezenta cauzã, întrucât nu au apãrut elemente noi care sã justifice reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale.
Faţã de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicatã, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al <>art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 168 alin. (1)-(4) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, modificatã şi completatã prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 49/2001 , excepţie ridicatã de Stan Ion în Dosarul nr. 3.491/2003 al Tribunalului Prahova.
Definitivã şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 13 noiembrie 2003.
PREŞEDINTE,
prof. univ. dr. COSTICĂ BULAI
Magistrat-asistent,
Mãdãlina Ştefania Diaconu
Întrucât domnişoara Mãdãlina Ştefania Diaconu se aflã în concediu fãrã platã, în locul sãu semneazã, în temeiul art. 261 alin. 2 din Codul de procedurã civilã,
Prim-magistrat asistent,
Claudia Miu
---------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
