Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 42 din 24 ianuarie 2012  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 lit. a) si b), art. 3 alin. (1)  si (2), art. 4 alin. (1) lit. a) si alin. (2), precum si ale art. 5 alin. (1), (2) si (4) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 42 din 24 ianuarie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 lit. a) si b), art. 3 alin. (1) si (2), art. 4 alin. (1) lit. a) si alin. (2), precum si ale art. 5 alin. (1), (2) si (4) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 164 din 13 martie 2012

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Aspazia Cojocaru - judecãtor
    Acsinte Gaspar - judecãtor
    Petre Lãzãroiu - judecãtor
    Mircea Ştefan Minea - judecãtor
    Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
    Ion Predescu - judecãtor
    Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
    Benke Karoly - magistrat-asistent-şef

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

    Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. a) şi b), art. 3 alin. (1) şi (2), art. 4 alin. (1) lit. a) şi alin. (2), precum şi ale art. 5 alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicatã de Ionel Bercea în Dosarul nr. 1.966/33/2010 al Curţii de Apel Cluj - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 339D/2011.
    La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
    Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, invocând, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 871 din 25 iunie 2010.

                                    CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
    Prin Încheierea din 31 ianuarie 2011, pronunţatã în Dosarul nr. 1.966/33/2010, Curtea de Apel Cluj - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. a) şi b), art. 3 alin. (1) şi (2), art. 4 alin. (1) lit. a) şi alin. (2), precum şi ale art. 5 alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicatã de Ionel Bercea şi alţii într-o cauzã având ca obiect soluţionarea acţiunii în contencios administrativ de anulare a Hotãrârii Guvernului nr. 735/2010.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã dispoziţiile legale criticate încalcã art. 1 alin. (3) din Constituţie, întrucât, pe de o parte, extind aplicarea principiului contributivitãţii pentru calculul pensiilor militarilor, poliţiştilor şi a funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, iar, pe de altã parte, stabilesc un termen de 5 luni, mult prea scurt, pentru dovedirea veniturilor de naturã salarialã pe care aceste categorii socioprofesionale le-au realizat de-a lungul carierei. În susţinerea celor mai sus arãtate, se apreciazã cã este nedrept ca pentru perioadele în care lipsesc dovezile care sã ateste venitul obţinut sã se ia în calcul salariul mediu brut pe economie în condiţiile în care soldele erau, în general, mai mari decât cuantumul acestui salariu. Mai mult, privaţiunile, restricţiile, îngrãdirile şi atribuţiile speciale care le-au fost impuse de-a lungul carierei, precum şi faptul cã nu au contribuit niciodatã la fondul de asigurãri sociale justificã acordarea unei pensii speciale. Totodatã, se susţine cã Legea nr. 119/2010 nu cuprinde o dispoziţie similarã art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000, în sensul cã, dacã în urma recalculãrii pensiei, în acest caz a celei speciale, rezultã un cuantum mai mic al acesteia, se va menţine în platã cuantumul mai avantajos.
    În fine, se susţine cã la recalcularea pensiilor speciale nu s-au avut în vedere reglementãrile similare din alte state, în care, cel puţin în cazul militarilor, modul de calcul al acestora este prevãzut într-o lege specialã, şi cã Legea nr. 119/2010 este lipsitã de claritate şi precizie, permiţând ca activitãţile de colectare a datelor privind veniturile realizate de pensionari de-a lungul carierei sã fie desfãşurate de persoane neautorizate.
    Curtea de Apel Cluj - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate formulatã este neîntemeiatã. Se aratã cã "dreptatea" şi "demnitatea umanã" ca valori fundamentale ale statului de drept nu au fost nesocotite, întrucât în procedura de recalculare a pensiilor s-a stabilit un criteriu obiectiv şi general obligatoriu, respectiv cuantumul veniturilor salariale obţinute în perioada de activitate. Dificultãţile de ordin administrativ nu reprezintã chestiuni ce ţin de constituţionalitatea legii, ci de organizarea executãrii acesteia.
    Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                                    CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
    Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 lit. a) şi b), art. 3 alin. (1) şi (2), art. 4 alin. (1) lit. a) şi alin. (2), precum şi ale art. 5 alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, care au urmãtorul cuprins:
    - Art. 1 lit. a) şi b): "Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi, urmãtoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislaţiei anterioare, devin pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, cu modificãrile şi completãrile ulterioare:
    a) pensiile militare de stat;
    b) pensiile de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor;";
    - Art. 3 alin. (1) şi (2): "(1) Pensiile prevãzute la art. 1, stabilite potrivit prevederilor legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate în platã, se recalculeazã prin determinarea punctajului mediu anual şi a cuantumului fiecãrei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevãzut de Legea nr. 19/2000, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
    (2) În situaţia pensiilor dintre cele prevãzute la alin. (1), care au fost stabilite în baza legilor speciale, pensia din sistemul public se determinã considerându-se a fi îndeplinite condiţiile de acordare prevãzute de Legea nr. 19/2000, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.";
    - Art. 4 alin. (1) lit. a) şi alin. (2): (1) Recalcularea pensiilor prevãzute la art. 1 se realizeazã de cãtre instituţiile în evidenţa cãrora se aflã persoanele beneficiare, dupã cum urmeazã:
    a) într-o perioadã de 5 luni de la data intrãrii în vigoare a hotãrârii Guvernului prevãzute la art. 3 alin. (3), pentru pensiile prevãzute la art. 1 lit. a) şi b); [...]
    (2) Cuantumul pensiilor recalculate potrivit prevederilor alin. (1) se stabileşte în baza punctajului mediu anual, determinat potrivit prevederilor Legii nr. 19/2000, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi se plãteşte de la data de întâi a lunii urmãtoare expirãrii perioadei de recalculare prevãzute la alin. (1) lit. a) sau b), dupã caz.";
    - Art. 5 alin. (1), (2) şi (4): "(1) Prevederile art. 3 şi 4 se aplicã în mod corespunzãtor şi pensiilor stabilite potrivit prevederilor Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi ale Legii nr. 179/2004 privind pensiile de stat şi alte drepturi de asigurãri sociale ale poliţiştilor, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
    (2) Pentru pensiile prevãzute la art. 1 lit. a) sau b), punctajul mediu anual realizat se determinã prin împãrţirea numãrului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale persoanelor la 20 de ani reprezentând stagiul complet de cotizare. [...]
    (4) În cazul pensiilor prevãzute la alin. (1), pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare şi pentru care nu pot fi dovedite venituri de naturã salarialã, la determinarea punctajului mediu anual se utilizeazã salariul mediu brut pe economie din perioadele respective."
    Autorii excepţiei susţin cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) cu referire la statul de drept în care dreptatea şi demnitatea umanã reprezintã valori supreme şi la principiul respectãrii supremaţiei Constituţiei.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã urmãtoarele:
    I. Dificultãţile administrative întâmpinate cu privire la dovedirea veniturilor de naturã salarialã sunt chestiuni ce nu privesc controlul de constituţionalitate. Totodatã, critica ce vizeazã durata termenelor pe care şi le-a impus statul în recalcularea pensiilor de serviciu nu poate fi reţinutã, fiind un drept de apreciere al legiuitorului pe care Curtea nu îl poate cenzura.
    Curtea a reţinut, spre exemplu, prin Decizia nr. 1.284 din 29 septembrie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 25 noiembrie 2011, cã dispoziţiile procedurale cuprinse la art. 3 şi 4 din Legea nr. 119/2010 nu încalcã cu nimic textele constituţionale invocate, ele reprezentând prevederi de naturã tehnicã, legiuitorul fiind îndrituit sã stabileascã atât termenele în interiorul cãrora autoritãţile publice sã ducã la îndeplinire operaţiunea de recalculare a pensiilor, cât şi modalitatea concretã de calcul al noilor pensii prin trimiterea generalã pe care o face la principiile fostei Legi nr. 19/2000 - în prezent trimiterea, desigur, vizeazã Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
    Aceste considerente se aplicã mutatis mutandis şi cu privire la art. 5 din Legea nr. 119/2010.
    II. Ajustarea dictatã de principiul contributivitãţii nu numai cã a eliminat un beneficiu suplimentar acordat unor angajaţi ai statului, dar îi integreazã pe cvasimajoritatea acestora într-un sistem unic de pensii publice. În aceastã privinţã legiuitorul are o largã marjã de apreciere, aspect subliniat şi de Curtea Europeanã a Drepturilor Omului în Hotãrârea din 8 decembrie 2009, pronunţatã în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, şi în Hotãrârea din 2 februarie 2010, pronunţatã în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei.
    Curtea Constituţionalã, prin Decizia nr. 1.283 din 29 septembrie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 22 noiembrie 2011, a stabilit cã, dupã adoptarea Deciziei nr. 873 din 25 iunie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, din punct de vedere constituţional, s-a deschis posibilitatea de a aprecia dacã existã o similitudine între statutul constituţional şi legal al magistraţilor şi cel al altor categorii socioprofesionale, fapt ce le-ar îndritui pe acestea din urmã sau pe unele dintre acestea la încasarea unei pensii speciale similar magistraţilor. Însã, în cauza de faţã, nu se poate susţine acest lucru, întrucât militarii, poliţiştii sau funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor nu au un statut constituţional şi legal similar magistraţilor, aceştia nebeneficiind de garanţiile de independenţã specifice magistraţilor.
    Celelalte aspecte ce privesc eventuale omisiuni legislative, respectiv inexistenţa unei dispoziţii similare art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000 sau inexistenţa unor reglementãri speciale în privinţa pensiilor militare, nu pot fi analizate de cãtre Curtea Constituţionalã, acestea neavând relevanţã constituţionalã, ci fiind aspecte care, eventual, ţin de competenţa şi opţiunea legiuitorului.

    Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
                                În numele legii
                                    DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. a) şi b), art. 3 alin. (1) şi (2), art. 4 alin. (1) lit. a) şi alin. (2), precum şi ale art. 5 alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicatã de Ionel Bercea în Dosarul nr. 1.966/33/2010 al Curţii de Apel Cluj - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal.
    Definitivã şi general obligatorie.
    Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 24 ianuarie 2012.

                      PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                                AUGUSTIN ZEGREAN

                            Magistrat-asistent-şef,
                                  Benke Karoly

                                     --------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016