Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 419 din 18 iulie 2005  asupra modului in care Parlamentul Romaniei a pus de acord prevederile Legii privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente cu Decizia Curtii Constitutionale nr. 375 din 6 iulie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 591 din 8 iulie 2005    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 419 din 18 iulie 2005 asupra modului in care Parlamentul Romaniei a pus de acord prevederile Legii privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente cu Decizia Curtii Constitutionale nr. 375 din 6 iulie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 591 din 8 iulie 2005

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005
În temeiul art. 146 lit. a) din Constituţia României şi al <>art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Preşedintele României a solicitat Curţii Constituţionale sã se pronunţe cu privire la felul în care Parlamentul României a pus de acord prevederile Legii privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente cu <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 375 din 6 iulie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 8 iulie 2005.
Sesizarea a fost înregistratã la Curtea Constituţionalã sub nr. 4.688 din 15 iulie 2005 şi formeazã obiectul Dosarului nr. 607 A/2005.

CURTEA,

examinând sesizarea formulatã de Preşedintele României, reţine urmãtoarele:
Prin <>Decizia nr. 375 din 6 iulie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 8 iulie 2005, Curtea Constituţionalã a constatat cã sunt neconstituţionale urmãtoarele dispoziţii din Legea privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente:
1. Titlul XV art. I pct. 26, prin care se modificã dispoziţiile <>art. 24 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, şi pct. 27, prin care se introduce la acelaşi articol alineatul (4), cu urmãtorul cuprins:
- Art. 24 alin. (2): "În perioada mandatului, judecãtorii şi procurorii aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii nu pot desfãşura activitatea de judecãtor sau procuror. La încetarea mandatului, membrii Consiliului Superior al Magistraturii revin în funcţia de judecãtor sau procuror deţinutã anterior alegerii.";
- Art. 24 alin. (4): "Funcţiile de conducere deţinute de judecãtorii sau procurorii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii înceteazã de drept la data publicãrii hotãrârii Senatului în Monitorul Oficial, Partea I.";
2. Titlul XV art. II alin. (1) şi alin. (2), cu urmãtorul cuprins:
- Alin. (1): "În termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, membrii Consiliului Superior al Magistraturii care exercitã o funcţie de conducere sunt obligaţi sã opteze între funcţia de conducere la instanţele judecãtoreşti sau parchete şi calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.";
- Alin. (2): "În cazul în care judecãtorii şi procurorii prevãzuţi în alin. (1) nu îşi exercitã dreptul de opţiune în termenul stabilit sau nu mai funcţioneazã la o instanţã sau parchet de acelaşi grad cu instanţa sau parchetul unde erau numiţi la momentul alegerii îşi pierd calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.";
3. Titlul XVII art. I pct. 93, prin care la <>art. 81 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor se introduce alineatul (8), sintagma "alta decât cea de judecãtor sau procuror";
4. Titlul XVII art. I pct. 93, prin care <>art. 82 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor se modificã, stabilindu-se urmãtorul cuprins:
- "Judecãtorii, procurorii, magistraţii asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi personalul de specialitate juridicã prevãzut la art. 86 alin. (1) nu pot fi menţinuţi în funcţie dupã împlinirea vârstei de pensionare prevãzutã de <>Legea nr. 19/2000 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.";
5. Titlul XVII art. IV alin. (1), alin. (6) şi alin. (7), cu urmãtorul cuprins:
- Alin. (1): "La data intrãrii în vigoare a acestei legi, înceteazã mandatele de conducere ale judecãtorilor şi procurorilor de la curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecãtorii, precum şi ale procurorilor de la parchetele de pe lângã acestea.";
- Alin. (6): "Durata mandatelor judecãtorilor şi procurorilor care exercitã, la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, alte funcţii de conducere decât cele prevãzute la alin. (1) este de 3 ani, de la data învestirii.";
- Alin. (7): "Mandatele judecãtorilor şi procurorilor care ocupã alte funcţii de conducere decât cele prevãzute la alin. (1) înceteazã, dacã la data intrãrii în vigoare a prezentei legi durata acestora a depãşit 3 ani de la învestire."
În conformitate cu prevederile art. 147 alin. (2) din Constituţia României şi ale <>art. 18 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, "În cazurile de neconstituţionalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat sã reexamineze dispoziţiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale".
Având în vedere aceste prevederi din Constituţie şi din legea organicã a Curţii Constituţionale, Curtea va examina, în cadrul controlului declanşat prin sesizarea Preşedintelui României, modul în care Parlamentul României a pus de acord prevederile Legii privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente cu <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 375 din 6 iulie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 8 iulie 2005.
În acest sens, Curtea constatã cã Parlamentul, în şedinţa Camerelor reunite din sesiunea extraordinarã din 13 iulie 2005, a eliminat din cuprinsul legii titlul XV art. II alin. (1) şi alin. (2), titlul XVII art. IV alin. (1), alin. (6) şi alin. (7), punând astfel de acord dispoziţiile legii cu decizia Curţii Constituţionale.
În ceea ce priveşte <>art. 24 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, Camerele reunite ale Parlamentului au reformulat acest text dupã cum urmeazã:
La articolul 24, alineatul (2) s-a modificat, iar dupã alineatul (2) s-au introdus douã alineate noi, alineatele (3) şi (4), cu urmãtorul cuprins:
- Art. 24. alin. (2), (3) şi (4): "(2) Preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii nu exercitã activitatea de judecãtor sau procuror. Judecãtorii şi procurorii aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii îşi suspendã activitatea de judecãtor, respectiv de procuror referitoare la prezenţa judecãtorilor în complete de judecatã, respectiv efectuarea actelor de urmãrire penalã de cãtre procurori. La încetarea mandatului, cei care au optat pentru suspendarea activitãţii îşi reiau activitatea de judecãtor sau procuror.
(3) Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii aflaţi în funcţie la data intrãrii în vigoare a prezentei legi pot opta pentru suspendarea activitãţii de judecãtor sau procuror pentru perioada rãmasã pânã la terminarea mandatului. Opţiunea se exprimã în scris, la preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii în termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi.
(4) Funcţiile de conducere deţinute de judecãtorii sau procurorii aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii se suspendã de drept la data publicãrii hotãrârii Senatului în Monitorul Oficial al României, Partea I. Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii ce deţin o funcţie de conducere la instanţe sau la parchete, la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, pot opta pentru suspendarea din funcţia de conducere respectivã în condiţiile alin. (2)."
Curtea Constituţionalã constatã cã reformularea textelor de lege menţionate a fost fãcutã în sensul considerentelor <>Deciziei nr. 375 din 7 iulie 2005 , legea fiind astfel pusã de acord cu decizia Curţii.
De asemenea, Camerele reunite ale Parlamentului au eliminat din cuprinsul alin. (8) al <>art. 81 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor sintagma "alta decât cea de judecãtor sau procuror", punând astfel textul de acord cu decizia Curţii.
Camerele reunite ale Parlamentului au reformulat <>art. 82 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor, stabilindu-i urmãtorul cuprins:
- Art. 82: "Judecãtorii şi procurorii de la toate instanţele, precum şi magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi personalul de specialitate juridicã prevãzut la art. 86 alin. (1) nu pot fi menţinuţi în funcţie dupã împlinirea vârstei de pensionare prevãzutã de lege."
Curtea Constituţionalã reţine cã, prin înlãturarea referirii la <>Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, Parlamentul şi-a însuşit decizia Curţii, în sensul cã textul de lege menţionat, prin care se dispunea eliberarea magistraţilor din funcţie la data împlinirii vârstei de pensionare prevãzute de <>Legea nr. 19/2000 , este neconstituţional.
Noul text al <>art. 82 din Legea nr. 303/2004 , adoptat în şedinţa comunã a Camerelor Parlamentului, are în vedere competenţa legiuitorului de a stabili o limitã maximã de vârstã pânã la care poate fi exercitatã activitatea de magistrat, aşa cum în legislaţiile din cele mai multe state democratice se prevede aceasta şi cum se prevedea şi în legislaţia româneascã. Astfel, <>Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã prevedea o limitã de vârstã de 70 de ani, iar <>Legea nr. 303/2004 , în vigoare la data deciziei Curţii, prevede o limitã de vârstã de 68 de ani.
Referindu-se în mod generic la "lege", <>art. 82 din Legea nr. 303/2004 , în noua redactare, are în vedere, fãrã îndoialã, o reglementare viitoare, dat fiind cã, în afara <>Legii nr. 19/2000 - pe care, aşa cum s-a arãtat, Parlamentul nu a mai evocat-o ca reglementare de referinţã -, nici un alt act normativ nu mai prevede vârsta de pensionare a magistraţilor. De asemenea, în absenţa altei reglementãri care sã stabileascã limita de vârstã pânã la care pot fi menţinuţi în funcţie magistraţii, rezultã cã <>art. 82 din Legea nr. 303/2004 face trimitere, în aceastã privinţã, la reglementarea încã în vigoare, şi anume art. 64 din aceeaşi lege.
Curtea Constituţionalã constatã aşadar cã <>art. 82 din Legea nr. 303/2004 , în noua redactare, a fost pus de acord cu decizia Curţii, în sensul cã magistraţii în funcţie la data deciziei îşi continuã activitatea în condiţiile prevãzute de <>art. 64 din Legea nr. 303/2004 .
Având în vedere considerentele expuse mai sus, dispoziţiile art. 146 lit. a) şi ale art. 147 alin. (2) din Constituţia României,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

1. Constatã cã dispoziţiile din Legea privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, declarate neconstituţionale prin <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 375 din 6 iulie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 8 iulie 2005, au fost puse de acord cu decizia Curţii prin textele adoptate în şedinţa comunã a Camerelor Parlamentului din 13 iulie 2005.
2. Constatã cã dispoziţiile <>art. 82 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor, în redactarea adoptatã în şedinţa comunã a Camerelor Parlamentului din 13 iulie 2005, sunt constituţionale în sensul cã sintagma "vârsta de pensionare prevãzutã de lege" se referã la o viitoare reglementare şi cã magistraţii aflaţi în funcţie la data publicãrii deciziei Curţii Constituţionale pot fi menţinuţi în activitate, în condiţiile prevãzute de <>art. 64 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor, în vigoare la aceastã datã.
Definitivã şi general obligatorie.
Decizia se comunicã Preşedintelui României, preşedintelui Camerei Deputaţilor, preşedintelui Senatului, primului-ministru şi se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Dezbaterea a avut loc la data de 18 iulie 2005 şi la aceasta au participat: Ioan Vida, preşedinte, Nicolae Cochinescu, Constantin Doldur, Acsinte Gaspar, Kozsokâr Gâbor, Petre Ninosu şi Ion Predescu, judecãtori.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Prim-magistrat asistent,
Claudia Miu
-----------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016