Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 416 din 10 aprilie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) teza intai din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 338 din 1 mai 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Mihaela Ionescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 5 alin. (1) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, excepţie ridicatã de Viorica Ştefãnescu-Goangã în Dosarul nr. 15.057/245/2006 al Tribunalului Iaşi - Secţia civilã fond funciar.
La apelul nominal rãspunde Pavel Morariu, lipsind autorul excepţiei şi celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza este în stare de judecatã.
Partea prezentã solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, reiterând motivele cuprinse în notele scrise depuse la dosarul cauzei.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 7 decembrie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 15.057/245/2006, Tribunalul Iaşi - Secţia civilã fond funciar a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 5 alin. (1) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 . Excepţia a fost ridicatã de Viorica Ştefãnescu-Goangã într-o cauzã având ca obiect constatarea nulitãţii absolute a unui titlu de proprietate.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã înlãturarea cãii de atac a apelului în procesele funciare contravine art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât creeazã o discriminare nejustificatã între persoanele care sunt pãrţi în astfel de procese, pe de o parte, şi cele care sunt pãrţi în celelalte categorii de litigii în materia proprietãţii, decurgând din aplicarea dreptului comun ori din aplicarea <>Legii nr. 10/2001 , pe de altã parte. Astfel, prima categorie de persoane beneficiazã numai de douã grade de jurisdicţie, cu toate cã procesele funciare sunt la fel de complexe ca şi celelalte categorii de litigii în materia restituirii proprietãţilor. Considerã cã se restrâng, în mod arbitrar, drepturile procesuale ale persoanelor implicate în procesele funciare, respectiv dreptul de exercitare efectivã a cãilor de atac, fapt ce contravine şi dispoziţiilor art. 53 din Constituţie. Pentru aceleaşi considerente, susţine cã dispoziţiile de lege criticate contravin şi prevederilor art. 124 alin. (2) din Legea fundamentalã. Totodatã, considerã cã prevederile <>art. 5 alin. (1) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 contravin şi prevederilor art. 21 din Constituţie, prin faptul cã liberul acces la justiţie şi dreptul la un proces echitabil sunt incompatibile cu înlãturarea fazei procesuale a apelului.
Tribunalul Iaşi - Secţia civilã fond funciar apreciazã cã prevederile <>art. 5 alin. (1) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 sunt constituţionale, fiind în acord cu dispoziţiile constituţionale privind egalitatea în drepturi şi accesul liber la justiţie. De asemenea, considerã cã textul de lege criticat nu încalcã nici norma constituţionalã înscrisã în <>art. 53. Face referire la Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1/1994 şi constatã cã, în acord cu aceasta, legiuitorul este îndreptãţit, în considerarea unor situaţii diferite, sã instituie reguli speciale de procedurã, precum şi modalitãţi particulare de exercitare a drepturilor procedurale. Astfel, accesul liber la justiţie nu înseamnã accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecãtoreşti şi la toate cãile de atac. Aratã cã discriminarea nu poate fi reţinutã, de vreme ce aceeaşi prevedere se aplicã tuturor celor aflaţi în situaţia prevãzutã de ipoteza normei legale. În acelaşi mod, discriminarea nu poate fi reţinutã nici în relaţia cu persoanele aflate în ipoteza prevãzutã de <>Legea nr. 10/2001 , câtã vreme legiuitorul a reglementat distinct cazurile şi modalitãţile de reparaţie a prejudiciilor create prin deposedarea abuzivã realizatã de regimul comunist, în raport cu felul bunurilor ce au fãcut obiectul acestor deposedãri.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã prevederile art. 5 alin. (1) din titlul XIII al Legii nr . 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente sunt constituţionale, nefiind contrare dispoziţiilor art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (1) şi (2) şi ale art. 124 alin. (2) din Constituţie. În acest sens aratã cã prevederile de lege criticate sunt în deplinã concordanţã cu dispoziţiile art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cãrora legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedurã, precum şi modalitãţi particulare de exercitare a drepturilor procedurale. Considerã cã dispoziţiile art. 53 din Constituţie nu sunt incidente în prezenta cauzã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare a Curţii şi din notele scrise ale autorului, îl constituie prevederile <>art. 5 alin. (1) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente. Curtea observã cã, aşa cum rezultã din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia criticã doar prevederile art. 5 alin. (1) teza întâi din titlul XIII - Accelerarea judecãţilor în materia restituirii proprietãţilor funciare - al <>Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, având urmãtorul cuprins: "Hotãrârile pronunţate de instanţele judecãtoreşti în procesele funciare în primã instanţã sunt supuse numai recursului."
Autorul excepţiei invocã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri, ale art. 21 alin. (1)-(3) relative la accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, ale art. 53 privind "Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi" şi ale art. 124 alin. (2) potrivit cãrora justiţia este unicã, imparţialã şi egalã pentru toţi.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã prevederile criticate sunt norme de procedurã potrivit cãrora hotãrârile pronunţate de instanţele judecãtoreşti în procesele funciare, în primã instanţã, sunt supuse numai recursului.
În esenţã, critica de neconstituţionalitate constã în faptul cã înlãturarea fazei procesuale a apelului, în procesele funciare, este de naturã a contraveni prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1), ale art. 21 alin. (1)-(3), ale art. 53 şi ale art. 124 alin. (2).
Curtea constatã cã Legea fundamentalã nu cuprinde dispoziţii referitoare la obligativitatea existenţei tuturor cãilor de atac, ci statueazã principial în art. 129 cã, "împotriva hotãrârilor judecãtoreşti, pãrţile interesate şi Ministerul Public pot exercita cãile de atac, în condiţiile legii", iar potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie "competenţa instanţelor judecãtoreşti şi procedura de judecatã sunt prevãzute prin lege". De altfel, Curtea a statuat în mod constant cã accesul liber la justiţie nu înseamnã accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecãtoreşti şi la toate cãile de atac. Aşa fiind, nu se poate reţine încãlcarea dispoziţiilor art. 21 alin. (1)-(3), ale art. 53 şi ale art. 124 alin. (2) din Constituţie.
De asemenea, Curtea constatã cã textele de lege criticate sunt norme de procedurã care nu instituie privilegii sau discriminãri pe considerente arbitrare, aşa încât nu poate fi reţinutã nici încãlcarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 5 alin. (1) teza întâi din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, excepţie ridicatã de Viorica Ştefãnescu-Goangã în Dosarul nr. 15.057/245/2006 al Tribunalului Iaşi - Secţia civilã fond funciar.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 10 aprilie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
