Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 411 din 26 martie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 62 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 323 din 14 mai 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Carmen Cãtãlina Gliga - procuror
Valentina Bãrbãţeanu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 62 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnicã legislativã pentru elaborarea actelor normative, excepţie ridicatã de Emilia Rodica Popa şi Augustin Goga în Dosarul nr. 2.323/117/2008 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtã de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncã şi asigurãri sociale.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind cã textul de lege criticat este în deplin acord cu normele constituţionale invocate de autorii excepţiei.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 3 octombrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 2.323/117/2008, Tribunalul Cluj - Secţia mixtã de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncã şi asigurãri sociale a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 62 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnicã legislativã pentru elaborarea actelor normative. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de reclamanţii Emilia Rodica Popa şi Augustin Goga într-un litigiu izvorât din modul de calcul al salariului pentru o anumitã categorie de funcţionari publici.
În motivarea excepţiei autorii susţin, în esenţã, cã textul de lege criticat încalcã principiul separaţiei puterilor în stat, întrucât acordã Guvernului posibilitatea ca, printr-o ordonanţã, sã abroge o lege adoptatã de Parlament, chiar şi atunci când legislativul respinge ordonanţa de abrogare, şi acordã Guvernului prerogative care aparţin exclusiv Parlamentului. Aratã cã respingerea de cãtre Parlament a ordonanţei abrogatoare nu are nicio valoare, întrucât, indiferent de voinţa organului legiuitor, o ordonanţã respinsã îşi produce în totalitate efectele.
Tribunalul Cluj - Secţia mixtã de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncã şi asigurãri sociale apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este întemeiatã. În acest sens aratã cã "nu poate fi admisã abrogarea cu caracter definitiv a unei legi ca urmare a abrogãrii ordonanţei de abrogare de cãtre o altã ordonanţã, întrucât, în aceastã situaţie, ordonanţa îşi produce efectele contra unei legi", ceea ce contravine prevederilor constituţionale referitoare la delegarea legislativã.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile art. 62 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 62 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnicã legislativã pentru elaborarea actelor normative, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 777 din 25 august 2004, care au urmãtorul conţinut:
"Art. 62. - Abrogarea
(3) Abrogarea unei dispoziţii sau a unui act normativ are caracter definitiv. Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior sã se repunã în vigoare actul normativ iniţial. Fac excepţie prevederile din ordonanţele Guvernului care au prevãzut norme de abrogare şi au fost respinse prin lege de cãtre Parlament."
În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine urmãtoarelor prevederi din Legea fundamentalã: art. 1 alin. (4) care consacrã principiul separaţiei şi echilibrului puterilor, art. 1 alin. (5) care instituie obligativitatea respectãrii Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 61 alin. (1), potrivit cãruia Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţãrii şi art. 115 alin. (1), (3) şi (7) privind delegarea legislativã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã textul de lege criticat nu contravine niciuneia dintre prevederile Legii fundamentale invocate de autorii excepţiei, urmând sã respingã ca neîntemeiatã excepţia pentru motivele ce vor fi arãtate în continuare:
Criticile autorilor excepţiei vizeazã ultima frazã a art. 62 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, care instituie o excepţie de la regula prevãzutã în fraza precedentã. Astfel, regula o reprezintã interdicţia revigorãrii unui act normativ prin abrogarea actului abrogator al acestuia, iar excepţia de la aceastã regulã constã în readucerea în vigoare a unui act normativ atunci când ordonanţele Guvernului care l-au abrogat au fost respinse prin lege de cãtre Parlament.
Aşadar, excepţia de la regulã are în vedere situaţia în care, printr-o ordonanţã, simplã sau de urgenţã, - textul nefãcând vreo precizare în acest sens -, se abrogã unele dispoziţii dintr-un act normativ oarecare sau chiar actul în întregime. În acest caz, dispoziţiile din actul normativ iniţial abrogat sau actul în integralitatea sa reintrã în vigoare, aceastã revigorare fiind legitimatã chiar de cãtre Parlament, prin respingerea ordonanţei abrogatoare. În virtutea calitãţii sale de organ reprezentativ suprem al poporului român şi unicã autoritate legiuitoare a ţãrii, Parlamentul este îndrituit ca, printr-o lege, sã respingã ordonanţa, înlãturând astfel în totalitate efectele acesteia, inclusiv efectul abrogator.
Aşa cum prevede art. 115 alin. (8) din Constituţie, prin legea de respingere, Parlamentul va reglementa, dacã este cazul, mãsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanţei abrogatoare. Prin urmare, eventualele efecte negative ce ar putea decurge din succesiunea acestor evenimente legislative, abrogare-revigorare, trebuie contracarate de Parlament prin edictarea unor norme corespunzãtoare, cuprinse în chiar legea de respingere a ordonanţei, astfel ca relaţiile sociale ce intrã sub incidenţa acesteia sã nu sufere perturbãri, iar în sistemul juridic sã nu se iveascã disfuncţionalitãţi.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 62 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnicã legislativã pentru elaborarea actelor normative, excepţie ridicatã de Emilia Rodica Popa şi Augustin Goga în Dosarul nr. 2.323/117/2008 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtã de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncã şi asigurãri sociale.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 26 martie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Bãrbãţeanu
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
