Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 410 din 23 octombrie 1997 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 330^1 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 62 din 11 februarie 1998
Ioan Muraru - preşedinte
Costica Blai - judecãtor
Viorel Mihai Ciobanu - judecãtor
Mihai Constantinescu - judecãtor
Nicolae Popa - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Romul Petru Vonica - judecãtor
Victor Dan Zlatescu - judecãtor
Paula C. Pantea - procuror
Claudia Miu - magistrat-asistent
Pe rol, pronunţarea asupra exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor ar. 330^1 din Codul de procedura civilã, ridicatã de intimatii-reclamanţi Pastravanu Traian şi Pastravanu Mari în Dosarul nr. 138/1997 al Curţii Supreme de Justiţie - Secţia civilã.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publica din data de 16 octombrie 1997, în prezenta reprezentantului Ministerului Public şi în lipsa pãrţilor legal citate, fiind consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 23 octombrie 1997.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Curtea Suprema de Justiţie - Secţia civilã, prin Încheierea din 2 iulie 1997, pronunţatã în Dosarul nr. 138/1996 al acestei instanţe, a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330^1 din Codul de procedura civilã, ridicatã de intimatii-reclamanţi Pastravanu Traian şi Pastravanu Mari.
În motivarea exceptiei se susţine ca dispoziţiile art. 330^1 din Codul de procedura civilã contravin prevederilor art. 330^1 din Codul de procedura civilã contravin prevederilor art. 16, ale art. 20 şi ale art. 128 din Constituţie, întrucât recursul în anulare, putând fi formulat "oricând", acestea incalca principiul egalitãţii pãrţilor în proces şi al stabilitatii raporturilor juridice. De asemenea, se invoca faptul ca Decretul nr. 92/1950, prin care imobilul ce face obiectul litigiului a fost nationalizat, este abrogat în temeiul art. 150 alin. (1) din Constituţie.
Exprimandu-şi opinia, instanta de judecata apreciazã ca excepţia este neîntemeiatã.
În scopul soluţionãrii cauzei, conform prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã, s-au solicitat puncte de vedere preşedinţilor celor doua Camere al Paramentului şi Guvernului.
În punctul de vedere al Guvernului se apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate nu este intemeiata, având în vedere practica jurisdicţionalã anterioarã a Curţii Constituţionale în aceasta materie.
Preşedinţii Camerei Deputaţilor şi Senatului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului şi dispoziţiile legale atacate, raportate la prevederile Constituţie şi ale Legii nr. 47/1992, republicatã, constata urmãtoarele:
În temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, Curtea este competenta sa soluţioneze excepţia referitoare la dispoziţiile art. 330^1 din Codul de procedura civilã, cu care a fost legal sesizatã.
Motivul de neconstituţionalitate invocat prin excepţie este ca art. 330^1 din Codul de procedura civilã ar fi neconstitutional, deoarece recursul în anulare ar putea fi invocat oricând. Însã la data ridicãrii exceptiei, potrivit Legii nr. 17/1997, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 18 februarie 1997, recursul în anulare poate fi declarat de cãtre procurorul general numai în termen de 6 luni de la data când hotãrârea judecãtoreascã a rãmas irevocabilã, pentru motivul prevãzut de art. 330 pct. 1 din Codul de procedura civilã, sau de la data rãmânerii definitive a hotãrârii de condamnare, pentru motivul prevãzut la art. 330 pct. 2 din acelaşi cod. Fata de cele arãtate rezulta ca, ţinând seama de stadiul actual al prevederilor art. 330^1 ce fac obiectul exceptiei, aceasta apare ca fiind fãrã obiect. În acest sens este şi practica jurisdicţionalã a Curţii, asa cum rezulta din Decizia nr. 37 din 25 februarie 1997, definitiva, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 15 aprilie 1997.
În ceea ce priveşte Decretul nr. 92/1950, este de reţinut ca motivul invocat excede conţinutului exceptiei ridicate, iar problema aplicabilitatii sale pentru soluţionarea cauzei este de resortul instanţei judecãtoreşti. Totodatã, menţionãm ca, asupra acestui decret, Curtea Constituţionalã s-a pronunţat prin Decizia nr. 3 din 2 februarie 1993, rãmasã definitiva prin Decizia nr. 21 din 20 aprilie 1993, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 17 mai 1993.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330^1 din Codul de procedura civilã, ridicatã de intimatii-reclamanţi Pastravanu Traian şi Pastravanu Mari în Dosarul nr. 138/1997 al Curţii Supreme de Justiţie - Secţia civilã.
Definitiva.
Pronunţatã în şedinţa publica din 23 octombrie 1997.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN MURARU
Magistrat-asistent,
Claudia Miu
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
